Criza politică din Liban ia sfârșit. Diplomatul Mustapha Adib, numit premier
Ambasadorul Libanului în Germania, Mustapha Adib, a fost numit prim-ministru după consultările conduse de președintele Michel Aoun. Noul guvern va avea de gestionat o criză economică amplă, care s-a adâncit după explozia devastatoare din portul din Beirut, da la începutul lunii august. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, deflagrația a produs pierderi de peste opt miliarde de dolari.
În vârstă de 48 de ani, diplomatul a primit 90 de voturi ”pentru” din totalul de 128. Premierul desemnat, care ocupă funcția de ambasador la Berlin din 2013, a cerut formarea unui guvern în timp record și implementarea urgentă a reformelor, ca prim pas pentru obținerea unui acord cu FMI. Anunțul privind desemnarea noului premier a fost făcut cu câteva ore înaintea vizitei președintelui Franței, Emmanuel Macron, scrie ziare.com.
Vechiul guvern din Liban, condus de Hassan Diab, a demisionat în urma criticilor privind neglijența generală după explozia din Beirut. 180 de oameni au murit, 6.000 au fost răniți și cartiere întregi au fost distruse. Deflagrația și pandemia de coronavirus au afectat dramatic condițiile de trai din Liban și situația economică a țării. OCHA, Agenția Umanitară a ONU, estimează că peste 70.000 de libanezi și-au pierdut locurile de muncă în urma exploziei. În plus, peste 300.000 de oameni au rămas fără locuințe. Acum, sărăcia extremă afectează aproximativ 23% din populația țării, față de 8% în 2019. În acest context, ONU a atras atenția asupra riscului ridicat al exodului. Nemulțumiți de efectele prăbușirii monedei locale și de deteriorarea serviciilor publice, tot ma mulți libanezi pleacă în străinătate pentru un nivel de trai mai bun.
Banca Mondială estimează, într-un raport citat de Agerpres, că pierderile cauzate de explozie sunt cuprinse între 6,7 şi 8,1 miliarde de dolari, țara având nevoie urgent de 605 până la 760 de milioane de dolari pentru a-şi reveni. Cel mai grav au fost afectate sectorul locuințelor, al transporturilor şi al patrimoniului cultural (precum aşezămintele religioase şi siturile arheologice, monumentele naţionale, teatrele, arhivele, bibliotecile), precizează BM. Aceste pierderi vor adăuga la scăderea economică 0,4 puncte procentuale anul acesta și 0,6 puncte procentuale în 2021. Potrivit analiștilor, PIB-ul Libanului se va contracta cu cel puțin 10% în 2020.