MENIU

Criza energetică din Europa. Ce variantă propune Ursula von der Leyen pentru depășirea actualei lupte cu prețurile astronomice

Criza energetică lovește în buzunarele cetățenilor Uniunii europene. Foto/Profimedia

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, propune reduceri voluntare ale consumului de energie cu până la 15%, renunțarea la importurile de gaze din Rusia și dependența față de Moscova. De asemenea, șefa CE propune decuplarea gazelor de electricitate, în calculul facturilor, dar propune și o limitare a profiturilor obținute de giganții din industria energetică. Totodată, von der Leyen a vorbit și despre plafonarea prețurilor la gaze. 

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a spus, miercuri, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, că propune plafonarea prețurilor la gaze.

„Stimați eurodeputați, am tras învățăminte din acest război. Ar fi trebuit să îi ascultăm pe cei care îl cunosc pe Putin, pe oamenii din Rusia, pe oamenii din Republica Moldova... De-a lungul anilor, toți ne-au avertizat că Putin nu se va opri. Prietenii noștri din țările baltice au luat măsuri pentru a nu mai fi dependenți de Rusia. Trebuie să scăpăm de această dependență în toată Europa. Europenii încearcă să facă față crizei energetice. Eu îmi doresc o Europă care să ia exemplul cetățenilor. Trebuie să reducem consumul în orele de vârf. De aceea propunem o plafonare a veniturilor companiilor care produc electricitate la prețuri mici. Acele companii fac profituri la care nici nu s-ar fi așteptat. În aceste momente e greșit să faci profituri, în timp de război. Profiturile trebuie redirecționate spre cei care au nevoie. Trebuie să asigurăm prețuri reduse la gaz. Împreună cu statele membre, pregătim un pachet de măsuri în acest sens. Vom crea o echipă de experți care vor căuta soluții pentru a reduce prețul la gaze. Piața gazelor s-a schimbat în mod dramatic și de aceea Comisia va prezenta soluții. În același timp, știm că și companiile electrice se confruntă cu probleme pe piață. Vom modifica schema de subvenții pentru a permite acordarea de garanții de stat. Este o situație complexă, nu este deloc ușor, sunt doar primele măsuri (...) Consumatorii trebuie să dragă foloase de pe urma energiei regenerabile, de pe prețul redus al acesteia”, a declarat Ursula von der Leyen.

Euractiv a obținut un document de lucru al CE care arată că un obiectiv major pentru reducerea consumului energetic este ca statele membre ale UE să reducă consumul total de energie electrică din gospodării. Acest lucru se poate face prin campanii de informare publică sau licitații pentru „energie neconsumată".

Documentul prevede și un obiectiv obligatoriu „de reducere cu cel puțin 5% a consumului net de energie electrică în timpul orelor de vârf de preț". Lunar, consumul net de electricitate ar trebui redus cu cel puțin 10%, se mai arată în document.

Statele membre sunt sfătuite să ia unele măsuri pentru atingerea acestui obiectiv, iar printre acestea este și oferirea de „stimulente financiare sau compensații pentru părțile participante pe piață".

Pe același subiect, jurnaliștii de la Reuters arată că proiectul planurilor Comisiei Europene consultat de ei prevede eliminarea veniturilor în exces de la centralele electrice din Europa. Motivul este colectarea de bani pe care guvernele să îi cheltuiască pentru a ajuta întreprinderile și cetățenii să-și plătească facturile.

De asemenea, firmele de energie eoliană și centralele nucleare ar putea primi un plafon de 180 de euro pe megawat oră (MWh) pentru veniturile pe care le primesc pentru generarea de energie electrică.

Proiectul consultat de Reuters arată că firmele de petrol, gaze, cărbune și rafinare ar trebui să aducă o „contribuție de solidaritate” de 33% din profiturile excedentare impozabile din anul fiscal 2022.

Șefa Comisiei Europene a vorbit, de asemenea, și despre decuplarea gazelor de electricitate în alcătuirea calculului la facturile de energie. 

După ce Spania a făcut acest lucru și l-au cerut și grecii, și oficialii români au solicitat și ei Comisiei Europene modificarea regulilor din piața de energie, astfel încât prețul energiei electrice să fie decuplat de cel al gazelor naturale. Revizuirea regulilor comunitare ale pieței de energie din UE se pot face astfel încât prețul de închidere al  tranzacțiilor spot să nu mai fie prețul energiei celei mai scumpe, care în momentul de față este cea produsă din gaze naturale, sistemul scumpind artificial electricitatea în Uniune. 

„Prețurile crescute la energie reprezintă în continuare un subiect care se află în atenția Comisiei Europene și a miniștrilor Energiei. Analiza diferitelor posibilități de optimizare a design-ului actual al pieței de energie este de interes pentru România în vederea asigurării unui preț accesibil pentru consumatori. În acest sens, România susține în continuare explorarea posibilității de decuplare a prețului la energie electrică de prețul la gaze naturale, arhitectură care ar permite limitarea efectului de contagiune a creșterii prețului la gaze naturale asupra prețului la energie. Comisia Europeană a indicat că va realiza un studiu de impact cu privire la diferite măsuri de optimizare a designului pieței de energie electrică”, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei din România. 

Sursele regenerabile de energie reprezintă cel mai bun răspuns la creșterea prețurilor la energie

Vechile surse de energie cu emisii ridicate de dioxid de carbon – cărbune, petrol și gaze – devin din ce în ce mai scumpe, în timp ce costurile energiei din surse regenerabile sunt într-o scădere constantă de mulți ani. Prețurile energiei la nivel mondial sunt în creștere din vara anului 2021 și au fost exacerbate în mod semnificativ de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Pe termen scurt, Comisia ajută, de asemenea, statele membre să limiteze creșterea prețurilor energiei electrice și să protejeze consumatorii. Ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55” privind clima și energia, Comisia a prezentat și o propunere privind Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, care vizează sprijinirea gospodăriilor vulnerabile, a întreprinderilor mici și mijlocii și a utilizatorilor serviciilor de transport.

De asemenea, Comisia a propus măsuri de sporire a eficienței energetice pe termen lung, inclusiv o creștere de la 9 % la 13 % a obiectivului obligatoriu pentru 2030 în materie de eficiență energetică înscris în Pactul verde european. Statele membre sunt încurajate să recurgă la măsuri fiscale pentru a încuraja economiile de energie, de exemplu prin aplicarea de cote reduse de TVA pentru sistemele de încălzire, lucrările de izolare a clădirilor și aparatele și produsele eficiente din punct de vedere energetic.

Pentru a se asigura că UE este pregătită și rezilientă pentru iarna următoare, Comisia a introdus obligații minime de constituire de stocuri de gaze pentru statele membre, care trebuie să asigure, până la 1 noiembrie 2022, un nivel al stocurilor constituite de 80 %. Pentru a răspunde folosirii gazului ca armă de către Rusia, Comisia a propus, de asemenea, un nou instrument legislativ și planul „Să economisim gaz pentru siguranță la iarnă”. Acest instrument, care a fost adoptat de Consiliu la 5 august 2022, poate ajuta UE să facă față unei întreruperi complete de către Rusia a aprovizionării cu gaze prin reducerea consumului său de gaze cu 15 % până în primăvara următoare.

Planul oferă, de asemenea, orientări pentru o reducere coordonată a consumului de gaze, pentru a limita impactul asupra cetățenilor și a economiei. UE colaborează cu partenerii internaționali în vederea diversificării surselor de energie și a obținut un nivel record al importurilor de gaz natural lichefiat (GNL), precum și livrarea unui volum mai mare de gaze prin gazoducte. Comisia colaborează cu Norvegia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, precum și cu Angola, Azerbaidjan, Egipt, Israel, Nigeria și Coreea de Sud.

Acordul la care a ajuns președinta von der Leyen cu președintele SUA, Joe Biden, va înlocui aproximativ o treime din cele 155 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc importat de UE anul trecut. Noua infrastructură de gaz natural lichefiat pe care o construiește UE pentru a asigura securitatea aprovizionării și solidaritatea pentru toate statele membre va constitui coloana vertebrală a coridoarelor de hidrogen verde ale viitorului.

Achiziții comune de gaze

Platforma energetică a UE recent creată, sprijinită de grupuri operative regionale, va permite realizarea de achiziții comune pe bază voluntară de gaz, GNL și hidrogen prin centralizarea cererii, optimizarea utilizării infrastructurii și coordonarea activităților de comunicare cu furnizorii. Pentru a reproduce succesul programului comun de achiziționare de vaccinuri, Comisia elaborează în prezent un mecanism de achiziționare în comun prin care vor fi încheiate contracte de achiziție de gaze în numele statelor membre participante.

UE va continua să colaboreze cu parteneri din întreaga lume care împărtășesc aceeași viziune prin intermediul agendei sale comerciale bilaterale, pentru a contribui la asigurarea aprovizionării esențiale cu energie și materii prime de care depinde securitatea noastră energetică și economică în viitor.

REPowerEU aduce un sprijin financiar în valoare de aproape 300 de miliarde EUR, sumă care include 225 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi puse la dispoziția statelor membre din NextGenerationEU, fondul istoric de redresare al Europei. De asemenea, Comisia a propus ca statele membre să adauge un capitol privind REPowerEU în planurile lor de redresare și reziliență, astfel încât acestea să poată direcționa mai bine fondurile de redresare în urma pandemiei în sprijinul obiectivului de a elimina o dată pentru totdeauna dependența UE de combustibilii fosili ruși. REPowerEU este un plan cuprinzător și detaliat pentru a obține energie la prețuri accesibile pentru persoanele care trăiesc în UE, securitate energetică pentru Europa și durabilitate pentru planetă.

Hidrogenul, noul gaz-vedetă

„Hidrogenul poate să schimbe situaţia în Europa. Trebuie să trecem de la piaţă de nişă către o piaţă de masă pentru hidrogen şi (...) vrem să producem 10 milioane de tone hidrogen regenerabil până în 2030”, mai anunţă preşedinta CE. 
Ea anunţă, în acest context, crearea unei noi bănci europene pentru susţinerea investiţiilor în producţia de hidrogen. 

„Iată de ce pot anunţa astăzi că vom institui o nouă Bancă europeană a hidrogenului. Aceasta va contribui la asigurarea achiziţionării de hidrogen, inclusiv prin utilizarea resurselor Fondului pentru inovare. Banca va putea investi 3 miliarde de euro pentru a contribui la construirea viitoarei pieţe a hidrogenului. Astfel se va construi economia viitorului. Aceasta înseamnă Pactul nostru verde european. În ultimele luni, ne-am dat seama cu toţii cât este de important Pactul verde european. Vara anului 2022 va rămâne în amintirile tuturor. Am văzut cu toţii râurile secate, pădurile în flăcări, căldura extremă. Iar situaţia este chiar mult mai gravă. Până în prezent, gheţarii din Alpi au constituit o rezervă de urgenţă pentru râuri precum Rinul sau Ronul. Dar cum gheţarii din Europa se topesc mai repede ca niciodată, secetele viitoare vor fi cu mult mai puternice”, a spus preşedintele CE. 

Ea consideră că sunt necesare eforturi continue pentru a asigura adaptarea la schimbările climatice şi pentru ca natura să devină primul nostru aliat. 

”Iată de ce Uniunea va pleda în favoarea unui acord global ambiţios  pentru natură, în cadrul Conferinţei ONU privind biodiversitatea care va avea loc anul acesta la Montreal.”, adaugă preşedintele CE.