Gușă: Incultura patronilor și jurnaliștii acoperiți, cele două boli ale presei din România

Cozmin Gușă este de părere că presa nu este a patra sau a cincea putere din stat, cum se spune, ci este prima putere, în orice democrație. Politicienii nu vor ca acest adevăr să fie conștientizat de public.

"Partidele politice nu există în sine, ci doar în măsura în care mass-media le expun ideile, le comentează pozitiv sau negativ. Politicienii, când vor să facă ceva, trebuie să vină în arenă și să se bată cu jurnaliștii profesioniști. Asta a dispărut de la noi. Se vorbește despre presă că ar fi puterea a nu știu câta. Nu! Adevărul pe care nu-l dezvăluie nimeni este că, într-o democratie, puterea presei este numărul 1. Dar asta nu se enunță pentru ca să nu i se dea importanță acestui demers", a  explicat Cozmin Gușă într-o intervenție telefonică în emisiunea "Realitatea Românească".

Cauza situației precare a presei din România: crasa incultură a patronilor 

Marea majoritate a patronilor de presă nu au fost în stare să înțeleagă cum să se poarte cu corpul de jurnaliști profesioniști și cum să intermedieze relația dintre aceștia și politicieni. Patronii au preferat să-i umilească pe jurnaliști, arată Gușă, și să-i forțeze să mintă pentru bani.

"Dacă este să identificăm o cauză pentru care presa din România a ajuns azi într-o situație precară, nu neapărat din punct de vedere material - salariile sunt destul de mari la centru, în județe presa e calamitată total -, cauza principală este legată de crasa incultură a patronilor de presă. Nu mă refer la o cultura generală sau specifica, ci la o cultură a celor care, având bani și intenția de investi în presa, nu au fost în stare să înțeleaga cum să se poarte cu corpul de jurnaliști, cum sa intermedieze relația dintre acest corp editorial și puterea politică", spune acționarul Realitatea TV.

Potrivit lui Cozmin Gușă, majoritatea patronilor au crezut ca televiziunea, radioul, site-ul de știri sunt "mici scule de negociere" pentru a obține bugete în plus, sau pentru a încerca să militeze în interesul afacerilor personale ori pentru a-și apăra libertatea.

Patronii nu au avut minima cultură care să le permită să înțeleagă care este adevăratul rol al presei și al jurnalistului, consideră consultantul politic.

"De-asta nu avem specific național, nici solidaritate în interiorul presei. Fiecare s-a jucat când a avut putere ca patron de presă și a încercat să devină unicul interlocutor al puterii, uitând de ceilalți sau de oamenii pe care îi au în redacții. Afacerea de presă este una specifică. Sigur, vinzi un produs, numai că este un produs sofisticat, care se face în baza expertizei oamenilor care compun o redacție. Independența editorială. fără de care nu se poate, și libertatea de expresie, sunt azi în mare pericol în România.

Am ajuns să ne obișnuim și să râdem de faptul că realitatea cotidiană e prezentată total pe dos doar pentru ca așa vrea patronul, spune Gușă, iar "audiența este păcălită prin minciuni publice" prin care oamenii cred ceea ce li se spune, din fidelitate.

Apărarea presei libere, prima datorie civică a președinților

Consultantul politic a remarcat "felul inconștient" în care toți președinții, de la Iliescu sau Băsescu până la Iohannis, au tratat presa. 

"Era prima lor datorie civică, să asigure libertarea de expresie. Pentru că autocenzura funcționa în interiorul organismului de presă, în Clubul Român de Presă fiecare avea preferințe, cauze pe care le apăra, dar atunci când era un interes național, erau discuții solide și toată lumea se ralia și îl indeplinea. Oamenii rămâneau cu onoarea de jurnalist în regulă. Azi nu mai avem acestă situație", a explicat Gușă.

Nu trebuie să dăm vina pe politicieni, pentru că este vorba de un "dans în doi" - politicianul propune, dar patronul de presă poate să refuze, "să nu accepte ca jurnaliștii să fie umiliți și forțați să mintă".

"Trebuie să facă asta când jurnaliștii nu își pot face meseria corespunzător. Acest binom, politicianul sau omul de afaceri cu interese și patronul de presă, a acționat împotriva independenței jurnalistice, iar rezultatul îl vedem. Sunt puține insule de normalitate, iar cei care au trăit anii de dinainte de 1989 știu ce însemna să nu poți să îți exprimi opiniile. Presa liberă a existat în anii 90, dar imediat după 2000, mai ales în momentul în care s-a instituit statul paralel, cu mandatele lui Băsescu, a devenit o misiune imposibilă să faci jurnalism. De aceea, mulți jurnaliști au părasit breasla", a mai spus Cozmin Gușă.

Mulți jurnaliști au devenit "agenți de influență"

Reabilitarea presei românești este o misiune dificilă, consideră consutantul politic, deoarece mulți dintre jurnaliști nu mai respectă fișa potului, ci răspund la comenzile unor ofițeri de legătură.

"Pe lângă patronii cu interese, obligații sau dosare, există și categoria jurnaliștilor acoperiți care nu funcționează ca niște vectori de opinie proprie, ci funcționează în baza unor ordine care vin din partea unor servicii secrete românești sau străine și care impun o agendă - în baza unor șantaje sau remunerații subterane. Nu e un păcat să discuți cu ofițerii de informații, dimpotrivă, e o obligație pentru orice jurnalist bun să încerce să ajungă în zona informațiilor, care sunt la servicii. Așa se întâmplă peste tot în lume", explică analistul politic.

Păcatul apare atunci când relația nu este paritară, ci de tip coercitiv, spune Cozmin Gușă. "Vine ofițerul și spune: tu asta scrii, ăsta e interesul instituției noastre. Și respectivul, care e agent de influență, nu mai poate sa refuze. Așa începe acest joc al părerilor care nu sunt reale".

"Le-am spus: trebuie să ne organizăm, altfel veți fi arestați"

Asta este situația în care se află presa românească, cu patronii urmărind interese personale și cu foarte mulți jurnaliști care nu mai respectă fișa postului, ci merg pe ideea că au o datorie legată de ofițerul de legătură, care le dă sonda lunară, una consistentă, mai mare decât salariul de jurnalist, arată consultantul politic.

Cozmin Gușă a povestit o întâmplare din trecut, când a încercat să schimbe direcția în care se îndrepta presa.

"Am făcut ce depinde de mine să se ajungă la o anumită normalitate. E greu, pot să invoc și o întâmplare. Cu 5-6 ani în urmă eram la o masă cu actualii patroni de presă, care nu aveau dosare pe atunci, erau pe cai mari. Le-am spus: trebuie să ne organizăm, altfel veți fi arestați. S-au uitat la mine cu un aer superior, mi-au spus Tu vrei să ne fii șef. Nu e vorba de asta, dar dacă nu veți fi uniți, vă vor șantaja și aresta oamenii din statul paralel. Cu unii s-a întâmplat asta, unii au făcut și pușcărie, alții sunt fugari. Nu pot să spun că am fost vizionar, dar am înțeles jocul statului paralel", a povestit acționarul Realitatea TV.