Corida ca în Spania pe străzile unor sate din România. E un obicei moştenit de la daci
O tradiţie veche se păstrează încă în câteva localităţi din Bistriţa-Năsăud. Este vorba de înstruţatul boului de Rusalii: boul este lăsat liber pe o pantă din sat, e speriat şi alergat pe uliţe, de către feciori, iar fetele nemăritate ar trebui să-l prindă.
Obiceiul agrar vechi „Înstruţatul Boului" se mai păstrează în câteva localităţi din Bistriţa-Năsăud, printre care şi Figa, aflată la câţiva kilometri de oraşul Beclean.
Obiceiul moştenit de la daci, se desfăşoară în fiecare an în prima zi de Rusalii, scrie ObservatorBN.ro.
După ieşirea de la sfânta liturghie, un bou a fost împodobit cu o cunună de flori şi un alai de fete şi băieţi, toţi în costume populare, au însoţit animalul de-a lungul satului.
În urma boului mai mulţi băieţi învăluiţi în multe crengi verzi au misiunea de a pocni din bice, ei sunt cei care sperie boul, iar localnicii, conform tradiţiei, trebuie să îi ude cu găleţi de apă.
După defilarea prin sat, în zona Bisericii, unde există o mică pantă, boul este lăsat liber, speriat şi alergat pe uliţe, de către feciori, iar fetele nemăritate ar trebui să-l prindă. Cea mai curajoasă şi voinică fată, care reuşeşte să stăpânească animalul, conform bătânilor satului, se va mărita.
Şi în satul Tăure, comuna Nimigea, în ziua de Rusalii se mai practică acest ritual străvechi de pe malurile Someşului şi Mureşului:
"Gătitul boilor pentru parada prin sat începea în dimineaţa Rusaliilor, în capătul satului. Femeile mai învârstă erau cele care împleteau cununile, patru flăcăi neînsuraţi aveau datoria de a împodobi animalele, ajutaţi de cele patru fete, druşte, care cântau şi chiuiau. În acest timp nimeni nu avea acces în sat, ghiduşii fiind păzitorii boilor, care nu trebuiau văzuţi până nu erau scoşi pe drum. Ghiduşii erau răi, nu cum sunt copiii aceştia de azi, erau flăcăi în toată firea, nu aveai ce trece cu maşina sau cu căruţa prin sat, numai dacă cumva cunoşteai pe careva şi se îndura de tine. Aceşti mascaţi, toţi cu parii de câţiva metri, cu talăngi aduse din satele vecine şi de pe la munte, făceau o gălăgie de răsuna satul, se zicea că alungă spiritele rele", povesteşte badea Grigore de 80 de ani.