MENIU

Conflict MAJOR în UE. Ungaria și Polonia au atacat în instanță condiționarea alocării fondurilor europene

Premierul Ungariei, Viktor Orban

Mecanismul care condiționează acordarea fondurilor europene de respectarea normelor statului de drept a fost atacat de Polonia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Aceeași decizie a fost anunțată și de guvernul de la Budapesta. 

”Considerăm că acest gen de soluţii nu au o bază în tratate, sunt o ingerinţă în competenţele statelor membre (ale UE - n.red.) şi încalcă legislaţia Uniunii Europene”, a subliniat guvernul polonez în comunicatul în care a anunțat că a sesizat CJUE. 

În Ungaria, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban a precizat că țara sa ve depune sesizarea joi sau vineri, potrivit Agerpres. 

Reaminim că, din cauza prevederii privind condiționarea alocării fondurilor europene, cele două țări au blocat prin veto bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027 și Planul de relansare economică. După amenințări reciproce și negocieri, în decembrie 2020, bugetul a fost deblocat, în urma unui compromis. Liderii celor două țări au cerut și obținut eliminarea din acord a posibilității de a pedepsi țările pentru cauze neclare, precum migrația sau identitatea de gen.

Președintele C.E. trimite Polonia și Ungaria să atace la Curtea Europeană de Justiție decizia privind condiționarea alocării fondurilor UE

Ungaria și Polonia acuză UE de standarde duble și că le încalcă suveranitatea. Varșovia și Budapesta au reclamat că decizia respectivă nu are la bază criterii clare și poate fi folosită ca un instrument politic arbitrar de sancţionare a ţărilor care promovează politici care nu convin Bruxelles-ului.

Mecanismul privind condiționarea alocării fondurilor europene a fost adoptat prin majoritate calificată, în urma unei înţelegeri între Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE. Acordul din 5 noiembrie prevede ”un regim general de condiţionalitate” prin care fondurile alocate unui stat membru din bugetul multianual al UE, de 1.074 de miliarde de euro, şi cele din Planul de redresare, de 750 de miliarde de euro, să poată fi suspendate în cazul în care Comisia Europeană constată că acesta nu respectă independenţa justiţiei sau libertatea presei.