Complici la defrișarea României. Pădurile, pustiite din indolența statului - interesele obscure ale austriecilor
Niciun occidental n-ar fi pus piciorul vreodată în România, să taie câtă pădure i-ar fi poftit inima, dacă n-ar fi știut căt de slabă și de manipulabilă este legislația noastră și cât de dezinteresați sunt românii în ceea ce privește resursele naturale. România s-a trezit, aproape peste noapte, golită de resurse: lemn, carbune, ape subterane și câte și mai câte. Cu fiecare an care trece, suntem tot mai sărăciți. De ce este atât de greu, uneori imposibil, să fie identificați cei care ne cumpără țara, palmă cu palmă? Pentru că, în foarte multe cazuri, sunt personaje și companii străine cu rădăcini bine înfipte în economia subterană.
"Este vorba despre bani, despre coruptie. Daca as fi o companie internationala si ar trebui sa aleg intre a cumpara pamant sau padure in Austria sau in Romania, cu siguranta as cumpara o padure in Romania. Din cauza pretului si a guvernului. Voi aveti padure ieftina si guvern la fel de ieftin", spunea, cu ceva timp în urmă, Peter Pilz, fost parlamentar austriac în Partidul Verde.
"Nimeni in Austria nu ar accepta ca dezastrul din padurile voastre sa se produca si in ale noastre", mai spunea acesta.
In Austria, legislatia privind padurile este foarte aspra si taxele impuse companiilor sunt enorme. Statul austriac este cel mai mare proprietar de paduri din tara, cu 4 milioane de hectare. Restul apartine marilor familii nobiliare sau fermierilor mici si mijlocii. Niciunii, insa, nu vor sa le vanda, asa cum fac romanii.
Padurile nu-si pierd niciodata valoarea. Lemnul, pamantul, vanatul sunt mereu acolo si nu se pot dematerializa. Greseala romanilor care duce, in timp, la pieire, a fost aceea ca au vandut ieftin si s-au bucurat de un profit pe termen scurt. Noii cumparatori nu au niciun fel de respect pentru legislatia romaneasca si asa mult prea ciopartita, nu au interesul sa mentina infrastructura regionala si nu dau doi bani pe dezvoltarea economiei regionale. Ei doar vin, recolteaza materia prima si duc banii in alta parte. Nimic nu ramane in Romania, nimic nu se investeste. Nimic pentru romani.
In 2005-2006, statul roman a dat liber la retrocedari pe o suprafata foarte mare. Neavand cu ce sa intretina padurile, oamenii au vandut masiv. De lemn, insa, au profitat companiile straine, mai ales oameni de afaceri austrieci. Ce au facut romanii? De multe ori, au fost complici. Si, asa cum a aratat-o istoria, in cele mai multe cazuri complicitatea distruge.