Codul bunei neveste în 1934: Cum erau sfătuite româncele să-şi ţină bărbaţii fericiţi
În perioada interbelică, revistele din România erau pline de sfaturi și instrucțiuni despre cum să-ți păstrezi soțul fericit și căsnicia intactă. Cu nostalgia trecutului și un pic de amuzament, ne putem întreba astăzi cum ar fi să punem acele vechi sfaturi în practică și ce fel de reacții ar stârni în prezent.
Revistele interbelice din România ofereau o mulțime de sfaturi care azi ar putea fi considerate fie amuzante, fie la limita absurdului, privind modul în care româncele ar trebui să-și țină bărbații fericiți.
Organizațiile de femei din 1934 au colaborat pentru a realiza "Codul bunei neveste", un compendiu al sfaturilor care la vremea respectivă erau considerate prețioase, dar care astăzi ne aduc un zâmbet și ne fac să realizăm cât de mult a evoluat societatea și cât de mult s-au schimbat valorile.
Iată câteva reguli de care nevasta trebuia să ţină cont în 1934, ca să se asigure că bărbatului îi va sta gândul la familie şi nu va fi tentat de alte distracţii:
„Îmbracă-te, pe cât posibil, în fiecare zi altfel. Chiar dacă garderoba ta nu e bogată, pune-ţi măcar mai des alt guler, altă panglică, alt cordon sau altă fundă.“
„Nu purta în casă ceea ce ţi se pare că-ţi stă rău când ieşi în oraş."
„Dacă-ţi dai cu vre-o cremă pe obraz şi nas, să nu te vadă decât oglinda.“
„Mai toţi bărbaţii au o aversiune de neînvins împotriva ciorapilor cari nu sunt bine întinşi pe picior.“
„Nu făcea gargară în faţa lui!„
La capitolul „Vorba multă, sărăcia omului“, nevestele erau sfătuite să-şi ţină în frâu pofta de a vorbi mult şi fără sens:
„Nu-i vorbi niciodată de pasta de dinţi şi de ras… sau, în orice caz, abia după prima ceaşcă de cafea“
„Nu-ţi turbura niciodată soţul când se rade. Pentru bărbaţi rasul, îmbrăcatul şi celelalte analoage, constitue un act sacru, în decursul căruia nu-i place să-i pălăvrăgeşti. Chiar şi bărbaţii cei mai joviali sunt dimineaţa refractari vorbei.“
„Când îi se serveşte cafeaua, vezi să nu-i lipsească nimic, mai ales scrumiera s’o aibă cât mai la îndemână.“
„Nu-l turbura când îşi citeşte gazeta.“
„Deprinde-te să-l asculţi, când îţi povesteşte ceva, chiar dacă nu te interesează.“
„Nu-l sâcăi prea mult cu întrebări, fiindcă ori îţi va vorbi el singur, ori nu vrea să vorbească.“
„Cum i-ai prins obiceiurile şi dorinţele sale favorite, îndeplineşte-i-le, dar fără lux de vorbe.“
„Nu vorbi prea mult şi amănunţit de prietenii săi, dar nici să ascunzi existenţa lor.“
Pentru că repetiţia este mama învăţăturii, editorii almanahului au găsit de cuviinţă să scrie cu majuscule, de trei ori la rând, îndemnul „ÎNVAŢĂ SĂ GĂTEŞTI! ÎNVAŢĂ SĂ GĂTEŞTI! ÎNVAŢĂ SĂ GĂTEŞTI!“, îndrumare urmată de alte câteva perle de înţelepciune adunate de la soţii cu experienţă:
„Nu găti numai pentru „el“… ci pentru „voi“.“
„Nu-l desgusta de mâncările lui favorite.“
Înțelepciunea egiptului antic: Motivul ingenios pentru care doctorii puneau pâine mucegăită pe răni
Bineînţeles, o bună nevastă era responsabilă de instaurarea unei atmosfere relaxate şi vesele în familie, după cum anunţa capitolul „Buna ta dispoziţie e recrearea lui“:
„Nu-l sâcăi prea mult! Improvizează distracţii în casă, mai ales atunci când voi sunteţi singurii voştri mosafiri. Nu costă mai nimic şi sunt întotdeauna prilej de clipe fericite în căsnicie.“
„Fii întotdeauna cu douăzeci şi cinci la sută mai veselă decât ai motive să fii şi arată-te şi faţă de el tot aşa de dispusă cum obişnuieşti să fii în societate.“
„Învaţă-te să te schimbi. El îţi va fi infinit recunoscător dacă va găsi la tine mereu ceva nou.“
Oamenii de știință au descoperit cât timp îi ia, de fapt, creierului să se recupereze după alcool