Lovitură pentru "alianța" PSD-PNL. Pensiile speciale ale primarilor au căzut la CCR
CCR a luat azi, după mai multe amânări succesive, o decizie cu privire la pensiile speciale pentru primari, prevăzute de Codul Administrativ. Curtea Constituțională a admis, marți 6 noiembrie, sesizarea depusă de președintele Klaus Iohannis și Opoziție și a declarat legea neconstituțională. Aleșii de la centru s-au coalizat, indiferent de culoarea politică (mai puțin USR și PMP), ca să facă un cadou aleșilor locali.
Curtea Constituţională a României a admis marţi sesizările depuse de preşedintele Klaus Iohannis, precum şi de USR, PMP (plus trei semnături de la PNL) asupra Legii privind Codul administrativ.
Decizia CCR înseamnă, practic, blocarea legii prin care parlamentarii făceau un nou cadou aleșilor locali, iar primarii își văd spulberate momentan speranțele legate de pensii speciale.
Un alt subiect sensibil desființat de CCR se referă la articolul privind folosirea limbii minorităţilor în administraţia locală.
Proiectul Codului Administrativ va fi retrimis în comisiile din Parlament, astfel încât, după publicarea motivării CCR, parlamentarii să pună în cord textul legislativ cu Constituția.
Obiecţia de neconsituționalitate a fost depusă de un număr de 50 de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale USR, PNL, PMP şi deputaţi neafiliaţi.
În iulie 2018, deputații USR și PMP, au reușit cu chiu cu vai să convingă trei deputați de la PNL și șase deputați neafiliați, astfel încât să obțină numărul minim de semnături necesare pentru a ataca Codul Administrativ la Curtea Constituțională.
La momentul respectiv PNL a "interzis" parlamentarilor săi să semneze sesizarea, date fiind solicitările venite din teritoriu de la primarii liberalilor.
Astăzi CCR a spus că, într-adevăr, Codul Administrativ era neconstițional. Pensiile speciale pentru primari erau neconstiționale.
Și uite așa, USR a oprit pensiile speciale pentru primari, vice-primari, președinți de Consilii Județene.
Pe 31 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Codului administrativ.
Şeful statului a susţinut că acest act normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunită, cele două Camere ale Parlamentului comportându-se ca şi cum Senatul ar fi avut doar o competenţă de prim for legislativ, iar Camera decizională - Camera Deputaţilor - ca şi cum ar fi avut deplină competenţă decizională pentru toate materiile reglementate.
Iohannis a invocat în cazul acestei legi şi încălcarea principiului bicameralismului.
Potrivit președintelui, dispoziţiile referitoare la obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale, precum şi a personalului din cadrul acestora de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de către Parlament sunt neclare şi critică faptul că prin acest act normativ a fost eliminat un criteriu de integritate pentru cei care pot fi membri ai Guvernului - cel referitor la cazurile de incompatibilitate.
Preşedintele a mai atras atenţia, între altele, că nu există un raport de subordonare ierarhică între miniştri şi prim-ministru.
Klaus Iohannis considera că încalcă Legea fundamentală şi prevederea privind asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând acestora nu ating ponderea, întrucât nu se mai are în vedere criteriul constituţional al "ponderii semnificative".
În sesizarea PNL şi USR se arată că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii.
Mai mult, potrivit semnatarilor sesizării, Codul administrativ va permite numiri politice în cele mai importante poziţii ocupate în prezent de înalţi funcţionari publici, ceea ce încalcă obligaţiile de profesionalizare a administraţiei publice pe care România şi le-a asumat înainte de aderarea la Uniunea Europeană.