Școala viitorului: O limbă globală în educație și un nou rol pentru profesori

În școala viitorului, profesorul nu va mai fi doar un transmițător de cunoștințe, ci va avea ca principală misiune orientarea elevului în propriul său proces de învățare. Curriculumul va fi personalizat, pe măsura necesităților fiecărui elev, și se va pune accent pe abilitățile personale și practice mai mult decât pe conținuturile academice. Internetul va fi principala sursă de cunoaștere, chiar mai mult decât școala, iar limba engleză se va consolida ca limbă globală a învățământului. Educația va fi mai scumpă și va dura toată viața.

La aceste concluzii au ajuns 645 de experți internaționali intervievați în cadrul unui studiu care definește cum va fi școala în anul 2030, la care a avut acces cotidianul spaniol. Raportul a fost realizat de Summitul mondial pentru inovare în educație (World Innovation Summit for Education, WISE), un think tank format din 15.000 de specialiști și promovat de Fundația Qatar, care se va reuni între 4 și 6 noiembrie la Doha pentru a dezbate unele dintre aceste chestiuni.

Studiul — la care au participat, printre alții, lingvistul Noam Chomsky, fostul premier australian Julia Gillard și profesorul Sugata Mitra — arată că 'școlile se vor transforma în rețele' în care elevii vor interacționa între ei și cu profesorul, ajungându-se la o 'învățare colaborativă'.

Cotidianul El Mundo a intervievat mai mulți experți spanioli în legătură cu aspectele abordate de acest studiu, adaptate la realitatea din Spania. Au fost abordate și eventuale transformări în ceea ce privește orarul, relațiile dintre elevi, noile materii, temele pentru acasă.

Profesorii, în opinia a șapte subiecți din zece, vor avea rolul de a ghida elevul pe propria lui cale de cunoaștere. Vor fi mai mult orientatori decât transmițători de cunoștințe. Până nu de mult, erau singura sursă de informare disponibilă, dar internetul a acaparat totul, iar elevii pot găsi pe internet o bună parte din ceea ce se explică în clasă. Potrivit opiniei exprimate de 43% dintre subiecți, conținuturile online vor fi principala sursă de cunoaștere în 2030, întrecând școala (29%), mediul elevilor (13%) sau instituțiile culturale (3%).

'Rolul profesorilor va fi și mai relevant. Vor trebui să le arate elevilor că trebuie să fie critici față de informație, că nu tot ceea ce găsesc pe internet este corect, că trebuie să selecționeze și să meargă la cele mai fiabile surse', afirmă Ismael Sanz, director al unui institut național de evaluare (Instituto Nacional de Evaluación Educativa) din subordinea Ministerului Educației din Spania. Ismael Sanz consideră că se vor consolida metodologiile de tipul 'flipped classroom'. 'Acest sistem va permite ca o parte din muncă să se realizeze acasă și ca fiecare elev să-și urmeze propriul ritm'.

Cursul pare 'obsolet'. 'Nu are sens o polologhie în fața a 250 de studenți care nu pot interveni, dacă li se poate da ceva înregistrat. Pe de altă parte, multe dintre acestea se puteau face deja și, totuși, nu s-au făcut. Poate că este ceva ce nu înțelegem bine', spune Antonio Cabrales, profesor de Economie la University College London și membru al Fedea (Fundación de Estudios de Economía Aplicada).

Elevii își vor schimba profilul în următorii 30 de ani. Va fi vorba despre 'un elev cu mult mai multe posibilități de acces la surse de cunoaștere, cu o mentalitate mai universală și mai puțin locală, protagonist indiscutabil al învățării', după cum îl definește Núria Miró, director al Colegiului Montserrat din Barcelona și unul dintre cei 15.000 de experți care fac parte din WISE. Potrivit opiniei exprimate de 83% dintre cei consultați, curriculumul va avea mai multe conținuturi personalizate pe măsura fiecărui elev. Aceasta va avea consecințe în relația ierarhică cu profesorul. Se 'șterge' în mod clar linia de separație între cei care predau și cei care învață, susține Núria Miró.

César García, profesor la Central Washington University, consideră că elevii vor fi 'mai exigenți'. 'Profesorii vor trebui să explice mult mai bine cum pun notele'.

Experții spanioli susțin că frontiera dintre colegiu și casă se va șterge iar învățarea nu se va limita la câteva ore și la câteva locuri concrete. 'E-mail-ul și alte instrumente de comunicare se extind mult în prezent. Noi, profesorii, avem deja multe conversații cu elevii la ora 20:00. Situația de a avea cursuri de la 10:00 la 11.50 nu știu dacă va mai continua', spune García.

Potrivit profesorului Antonio Cabrales, 'aproape totul va însemna teme pentru acasă'. Orarul va fi mai liber și vor fi mai multe sarcini individuale. 'Trebuie să se suscite în elevi nevoia de a continua să se documenteze, de a se informa, de a împărtăși cunoștințe și de a li se trezi gustul pentru cercetare', apreciază, la rândul său, Núria Miró.

Toate acestea vor afecta relațiile personale dintre elevi. Potrivit opiniei lui César García, 's-a terminat cu conceptul de gașcă și acum copiii sunt mai solitari decât înainte'. 'Acum 20 de ani, copiii petreceau mai mult timp pe stradă, fără prea multă supraveghere. Acum viața lor socială este mai limitată, stau mai mult în casă, conectați online, și au agendă. Părinții lor îi duc la ora 17:00 la șah, la 18:00 la engleză... De aceea cred că relațiile sociale vor fi cotate în creștere în școala viitorului'.

Curriculumul este alt aspect abordat de acest studiu. Potrivit opiniei exprimate de 76% dintre subiecți, abilitățile personale sau practice vor fi mai apreciate decât cunoștințele academice. Așa-numitele soft skills — precum capacitatea de a vorbi în public, de a lucra în echipă, de a se adapta la situații neprevăzute — sunt tot mai importante în mediul profesional, dar experții spanioli consideră că ele nu pot înlocui o bună pregătire academică. 'Se spune că aceasta este cea mai pregătită generație, însă studenții spanioli nu știu ce este barocul și nu l-au citit niciodată pe Cervantes. Dacă dorim să formăm tehnocrați, vor prima abilitățile iar cunoștințele vor rămâne reduse', afirmă Felipe de Vicente, președinte al asociației ANCABA (Asociación Nacional de Catedráticos de Instituto).

Francisco López Rupérez, președinte al unui organism în care sunt reprezentate sectoare direct legate de sfera educației (Consejo Escolar del Estado), consideră că, în momentul evaluării, deși pe piața muncii certificările profesionale sunt tot mai valoroase, 'acestea nu vor înlocui titlurile academice, în special pe cele emise de instituții universitare de prestigiu'.

Învățarea se va desfășura de-a lungul întregii vieți și nu se va limita la etapa de formare obligatorie și la universitate, estimează 90% dintre subiecți. Aceasta nu înseamnă că educația va fi gratuită. Din contră: 70% consideră că Administrația publică va înceta să mai fie principala sursă de finanțare. Totuși, 'educația publică are un rol-cheie în egalitatea de șanse. Nu înțeleg cum ar putea să dispară', subliniază Ismael Sanz.

Sondajul de opinie realizat de WISE nu se referă la clase, însă designul lor se va schimba mult în următorii ani, potrivit experților spanioli consultați de El Mundo. 'Și arhitectura educă', amintește Núria Miró. César García consideră că 'nu mai are sens' o sală de informatică plină de calculatoare, ci trebuie să se amenajeze un spațiu comod cu multe prize pentru încărcarea tabletelor și un bun Wi-Fi. Marile baze de date — Big Data — vor fi instrumente 'foarte utile', potrivit majorității celor consultați pentru studiul WISE. Este însă 'absolut necesar' ca noile generații să învețe la școală să interpreteze și să utilizeze aceste date, amintește Miró. Unii dintre experții spanioli au estimat că vor apărea noi materii pentru a înțelege toate acestea, precum programare și design web.

Va exista o limbă globală în educație, engleza, consideră 46% dintre persoanele intervievate. Totodată, 35% cred că va continua limba vernaculară sau națională, iar 19% cred că elevii vor învăța în limba lor regională. Francisco López Rupérez susține că limba maternă 'va continua să aibă un rol relevant ca vehicul de învățare', într-un context școlar cu un caracter multilingv din ce în ce mai pronunțat. 'Mă îndoiesc foarte mult că s-ar generaliza', obiectează Antonio Cabrales, potrivit căruia este posibil să existe o 'elită mondială' cu suficiente cunoștințe de limbă engleză, însă pentru o familie cu un nivel de educație nu prea înalt aceasta are costuri.