CNA, în şedinţă: "Protestele, fără autorizaţie. Televiziunile, echilibrate"
Membrii CNA s-au reunit, marţi, în prima şedinţa convocată după protestele uriaşe de duminică, la care li s-a cerut socoteală pentru lipsa de reacţie în faţă dezinformărilor practicate de mai multe televiziuni de ştiri. Deşi un membru al Consiliului a susţinut că nu e nevoie de o poziţie publică deoarece protestele nu au fost autorizate, până la urmă s-a decis prin vot adoptarea unui "comunicat instituţional".
Şedinţa a fost condusă de Radu Herjeu, membru în CNA din 2015, la propunerea grupurilor parlamentare ale PSD.
Acesta a precizat de la bun început că pe ordinea de zi a şedinţei nu figurează rapoartele făcute că urmare a numeroaselor sesizări depuse după protestele din ultimele zece zile pentru că ele "nu s-au terminat".
"E un număr foarte mare de sesizări, e un demers imposibil (...) Joi, în şedinţa următoare, rapoartele vor fi gata şi vor fi pe masa consiliului", a declarat el, propunându-le colegilor să decidă "dacă e necesar ca CNA să răspundă printr-un comunicat doleantelor celor care au manifestat" în stradă, scrie Ziare.com.
Radu Călin Cristea a susţinut că "nu e oportună" această soluţie.
"Din două raţiuni. În primul rând, nu ştim cui să o adresăm. Cui? Pornind de la începutul începuturilor, e vorba de un miting neautorizat, în afară legii. Sunt foarte riguros în acesta privinţa (...)
Apoi, reflectarea pe televiziuni, în special la mitingul ultim, părerea mea este că a fost relativ echilibrată şi nu am găsit excese şi alte lucruri", a declarat Radu Călin Cristea.
La rândul sau, Monica Gubernat a susţinut că e nevoie şi de alte comunicate pentru că, poate, "concetăţenii noştri vor să ne vadă la serviciu" sau poate vor "să vadă că amendăm televiziunile în funcţie de încălcări, nu de numele moderatorului".
Radu Herjeu a replicat spunând că pentru contestatarii instituţiei "nu există nuanţă".
"Cei de la CNA fac sau nu fac, trebuie înjuraţi sau nu, atât (...) Eu aş merge şi aş reinstaura obiceiul bun de a avea conferinţe de presă lunare şi de a informa. Erau cetăţeni care mă înjurau că eu duminică noaptea, pe 22, nu am închis România TV. Nu am văzut niciun site să spună 'CNA are bubele lui, dar nu are cum să închidă televiziuni", s-a plâns el.
În schimb, Dorina Rusu a subliniat: "Suntem datori să avem o poziţie, suntem garanţii interesului public".
"Acel public consideră că nu ne-am îndeplinit misiunea, trebuie să răspundem, mi se pare chiar o datorie. Câte mitinguri din 1990 încoace au fost neautorizate, începând cu Piaţă Universităţii, şi care au dat într-un fel sau altul măsură a ceea ce înseamnă democraţie în România?", a întrebat această retoric.
De asemenea, Răsvan Popescu a susţinut ideea emiterii unui comunicat, în care să se spună: "Am luat act de acest proces, avem în lucru o serie de reclamaţii pe problematica ridicată de protestatari, care vor fi analizate cu celeritate, în prima şedinţa".
În schimb, Florin Gabrea a propus să se dea publicităţii un comunicat mai amplu, explicativ, în condiţiile în care el a susţinut că "cererile celor din stradă erau mai mult decât întemeiate".
S-a trecut la vot, iar singurii care s-au opus emiterii oricărui tip de comunicat au fost Radu Călin Cristea şi Monica Gubernat.
Ulterior, Radu Herjeu a supus la vot şi tipul de comunicat care să fie remis presei, unul "instituţional" sau unul "de substanţă, prin care instituţia pare că are şi o opinie vizavi de doleanţele manifestate".
Valentin Jucan, Florin Gabrea şi Dorina Rusu au votat pentru cea de a două varianta, dar toţi ceilalţi au fost împotriva.
"Opinii avem la noi acasă", a subliniat Monica Gubernat.
În schimb, Dorina Rusu a subliniat: "Deşi suntem garanti ai libertăţii de exprimare, trebuie să fim şi garanti ai informării obiective şi corecte a publicului".
Şedinţa a continuat, urmând că în partea a două a ei, după pauză, să se decidă conţinutul comunicatului care va fi dat publicităţii.
Pe ordinea de zi a mai figurat "monitorizarea emisiunilor din campania electorală în care se fac referiri la domnul Soros". Mai exact în şedinţa de astăzi au fost dezbătute numeroasele sesizări făcute în perioada 20-22 noiembrie 2016, când diverşi politicieni şi reprezentanţi ai ONG-urilor au fost acuzaţi că sunt plătiţi şi îi fac jocurile miliardarului american George Soros.