Experiență
2017-prezent: procuror DNA
2016-2017: procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București;
2014-prezent: Președinte al Asociației Liderjust București;
2012-prezent: Formator la Institutul Național al Magistraturii;
2013-2016: Procuror delegat în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
2013-2015: Formator Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, București;
ianuarie 2014: Expert – Dreptul penal al Uniunii Europene, Programul de Asistență Tehnică pentru Serbia;
2014–prezent: Expert Național – Drepturile Omului, Institutul Național al Magistraturii, București;
2015: Expert Dreptul penal al Uniunii europene, European Institute of Public Administration;
2010-2013: Procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București;
2008-2010: Auditor de Justiție, Institutul Național al Magistraturii, București;
14-16 mai 2016: Expert, Drepturile Omului Consiliul Europei, Strasbourg.

DNA: Firma TelDrum, controlată de Dragnea. Șeful PSD, acuzat de constituire de grup infracțional

Direcția Națională Anticorupție (DNA) îl acuză în mod oficial pe liderul PSD, Liviu Dragnea, de constituire de grup infracțional și alte patru infracțiuni și spune că se află în spatele controversatei firme TelDrum. Dragnea a fost prezent luni dimineață la sediul DNA, unde i s-au adus la cunoștință acuzațiile într-un nou dosar legat de compania TelDrum din Teleorman. Potrivit unor surse Realitatea TV pe numele lui Dragnea sunt 5 capete de acuzare într-un dosar uriaș de fraudă cu fonduri europene. La primele ore ale dimineții s-a prezentat la sediul Direcției Anticorupție și Marian Fișcuci, fost coleg de liceu al lui Dragnea și primul patron al firmei TelDrum. În fața sediului DNA au venit pentru a-l susține pe liderul partidului social-democrat zeci de membri și susținători ai PSD. În jurul orei 11.00, Liviu Dragnea a avut o întâlnire la Parlament, cu Hans Klemm, ambasadorul SUA la București, și au vorbit despre înființarea unui Muzeu al Holocaustului la București, potrivit unor surse apropiate șefului PSD.

Procurori DNA spun că se conturează "suspiciunea rezonabilă" potrivit căreia "suspectul Liviu Nicolae Dragnea", ca președinte al Consiliului Județean Teleorman, a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri.

"Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obținerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații", se spune în comunicatul DNA (vezi textul integral mai jos).

Cinci capete de acuzare pe numele lui Dragnea

Surse citate de Realitatea TV spuneau încă de dimineață că Liviu Dragnea este urmărit penal într-un nou dosar, legat de TelDrum, fiind vorba de cinci capete de acuzare.

Ancheta vizează fraude cu fonduri UE, fiind vorba de acordarea cu dedicație a unor contracte pe bani publici pentru TelDrum, pe vremea când Dragnea era șef al Consiliului județean Teleorman. Prejudiciul în dosar depășește suma de 21 de milioane de euro. 

Între cele 5 capete de acuzare pe numele lui Dragnea, două vizează infracțiunea de abuz în serviciu, două infracţiuni de fraudă cu fonduri europene și una se referă la constituirea unui grup infracțional organizat. Faptele incriminate în 2009-2010.

Cum au ajuns banii de la Tel Drum în buzunarele lui Dragnea

Informațiile transmise în exclusivitate de Realitatea TV au fost confirmate peste câteva ore de comunicatul DNA. În acesta se spune că Dragnea a consituit grupul infracțional din care mai făceau parte Marian Fișcuci, apropiat al lui Dragnea și cel care a devenit scriptic acționar majoritar al Tel Drum SA și care a acționat și ca un interpus al lui liderului PSD în administrarea societății comerciale, doi funcționari în cadrul Consiliului Județean Teleorman, Mugur Bățăuș și Victor Piperea, care au participat inițial la privatizarea Tel Drum SA iar ulterior s-au ocupat de proiectele finanțate din fonduri publice și Neda Florea, la momentul inițial persoană cu funcție de conducere în Tel Drum SA care ar fi facilitat privatizarea societății, iar ulterior acționar al societății, persoană juridică cu capital privat, director al acestei societăți și în prezent director adjunct al Tel Drum SA.

Activitatea de pregătire și modul de acțiune al grupului organizat a impus, în principal, următoarele etape, potrivit DNA:

- Privatizarea Tel Drum SA și transferarea acestei persoane juridice din proprietatea Consiliului Județean Teleorman în sfera de influență și control a suspectului Liviu Nicolae Dragnea, prin persoane interpuse.

- Achiziționarea, în patrimoniul Consiliului Județean Teleorman, atât din fonduri ale acestei unități administrative teritoriale cât și prin obținerea unui credit bancar, a unui utilaj (tren reciclator - stabilizator la rece in situ) de o valoare foarte mare (30 miliarde ROL) care apoi a fost închiriat și ulterior înstrăinat către Tel Drum SA, ulterior privatizării acestei societăți comerciale

- Acordarea, în perioada 2002-2005, a lucrărilor de reabilitare și întreținere a structurii rutiere aflate în administrarea Consiliului Județean Teleorman, către Tel Drum SA, fără a exista o procedură concurențială de atribuire, deși societatea comercială devenise persoană juridică cu capital privat

- Crearea și implicarea în activitatea infracțională a unui număr mare de societăți comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat, astfel încât acestea să poată fi interpuse în procedurile de atribuire a contractelor publice, să fie utilizate pentru crearea de circuite comerciale și financiare și să fie asigurat transferul beneficiilor materiale către membrii grupului infracțional organizat

- Asigurarea câștigării de către Tel Drum SA a contractelor de lucrări finanțate din fonduri publice, în special în cazul Consiliului Județean Teleorman, prin folosirea influenței de care se bucurau membrii grupului infracțional organizat și de funcțiile ocupate de unii dintre aceștia, prin furnizarea informațiilor confidențiale privind licitațiile publice înainte de momentul publicării anunțurilor și prin inserarea condițiilor restrictive în caietele de sarcini (utilajul pe care Consiliul Județean Teleorman l-a înstrăinat către Tel Drum SA era unul dintre criteriile de calificare în cazul lucrărilor de reabilitare a drumurilor județene)

- Obținerea în mod preferențial și fraudulos de finanțări din bugetul național, prin intermediul suspectului Liviu Dragnea Nicolae și obținerea în mod nelegal de fonduri din bugetul Uniunii Europene prin furnizarea de documente false și inexacte, atât în cazul în care beneficiarul fondurilor era într-o primă etapă unitatea administrativ teritorială (care ulterior direcționa fondurile către Tel Drum SA) cât și în cazul în care beneficiarul fondurilor era în mod direct una dintre societățile comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat

- Facilitarea și intermedierea numirilor unor persoane fizice în funcții din cadrul administrației centrale, prin intermediul membrilor grupului infracțional organizat care administra Tel Drum SA

- Furnizarea de fonduri pentru formațiunea politică din care Liviu Nicolae Dragnea face parte, prin donații ale membrilor grupului infracțional organizat și ale societăților controlate de aceștia

- Prin prisma influenței pe care Liviu Nicolae Dragnea o avea la nivelul administrației centrale și în sfera politică, asigurarea accesului la informații confidențiale din cadrul instituțiilor administrației centrale și furnizarea de documente cu caracter confidențial către membrii grupului infracțional organizat din mediul privat.

- Obținerea de beneficii patrimoniale de către membrii grupului infracțional organizat, provenite din activitatea infracțională și din utilizarea frauduloasă a fondurilor publice (beneficii cărora membrii grupului infracțional organizat le dau o aparență legală prin scoaterea lor din patrimoniul societății în special cu titlu de dividende, prin plata unor remunerații cu titlu de salariu, prin simularea unor operațiuni comerciale sau civile de transfer de drepturi de proprietate sau drept de folosință, prin încheierea unor contracte de prestări servicii sau livrare bunuri între societățile controlate de aceștia).