Centrala de la Zaporojie. Petre Min, coordonator CNCAN: "Asigurăm o monitorizare continuă. Nu au fost sesizate modificări" - Hărțile cu punctele FIERBINȚI
Situația este tot mai tensionată la centrala nucleară de la Zaporojie. Armata lui Putin ar fi ordonat specialiștilor ruși trimiși acolo să rămână, astazi, acasă, ceea ce a stârnit suspiciunea că locul ar putea deveni oricind scena unui atac periculos. Între timp, Vladimir Putin a transmis ca este de acord ca Agenția Internaționala pentru Energie Atomică (AIEA) sa faca un control la centrala nucleară. În continuare rămâne îngrijorarea legată ce s-ar putea întâmpla în cazul unui accident din cauza bombardamentelor din zonă. Petre Min, coordonatorul Comisiei Naționale pentru Control Activităților Nucleare (CNCAN) - instituție aflată în subordinea Guvernului României, a declarat, duminică, în emsiunea "Săptămâna de vreme", de la Realitatea PLUS, că autoritățile române fac simulări în mod constant, zi de zi, încă de când centrala de la Zaporojie a fost ocupată de ruși, și s-a ajuns la concluzia că, în prezent, nu există motive de îngrijoare.
Petre Min, coordonatorul Comisiei Naționale pentru Control Activităților Nucleare (CNCAN) - instituie aflată în subordinea Guvernului României, a declarat, duminică, în emsiunea "Săptămâna de vreme", de la Realitatea PLUS, că autoritățile române fac simulări în mod constant, zi de zi, de când centrala de la Zaporojie a fost ocupată de ruși și s-a ajuns la concluzia că, în prezent, nu există motive de îngrijoare.
"Noi facem simulari in mod constant de cand a inceput conflictul si de cand Rusia a ocupat centrala de la Zporojie. Practic, in fiecare zi facem simulari, utilizand datele metorologice reale. Ne uitam foarte multe la potentialele consecinte radiologice daca s-ar intampla un accident. Rezultaele acestor simulari ne arata ca chiar daca s-ar intampla un eveniment, concentratia norilor radio-activi nu ar pune in pericol sanatatea populatiei din Romania
In toata aceasta perioada a fost asigurata o monitorizare continua atat la amplasament cat si in jurul amplasamentului si nu au fost sesizate modificari fata de fondul original", a subliniat Petre Min.
Oamenii de știință de la Institutul Ucrainean de Hidrometeorologie au descoperit că, ținând cont de condițiile meteorologice din ultimele zile, emisiile radioactive ar putea ajunge în nord până la Marea Baltică, traversând Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, precum și Belarus. De asemenea, norul radioactiv ar putea ajunge și în Moldova, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Republica Cehă.
Fără să ofere vreo informație referitoare la perioada pentru care s-ar fi făcut această simulare și ce fel de mișcare a aerului a fost luată în calcul, partea rusă publicat o hartă cu țările care ar putea fi afectate de radiații în cazul eliminării a 25% din conținutul radioactiv al unui reactor nuclear de la Zaporojie. În scenariul prezentat de ruși, citat de Ria Novosti, norul radioactiv ar acoperi integral Republica Moldova, jumătate din România și părți din Belarus, Slovacia, Germania și Polonia. În mod misterios, sunt țări care ar fi ocolite, de pildă Ungaria, care pur și simplu nu este măturată de acest nor. Specialiștii ruși din cadrul Ministerului Apărării acuză Kievul pentru acțiunile militare din zona centralei de la Zaporojie și amenință că „poate apărea o situație similară” cu cea de la Cernobîl.
Să ne reamintim, pe scurt, consecințele celui mai mare dezastru ecologic din istoria umanității. Reactorul 4 a explodat pe 26 aprilie 1986. Până la granița cu România erau circa 450 de kilometri. Norul radioactiv a ajuns și la noi, în câteva zile.
Printre țările afectate direct au fost Belarus, Lituania, Rusia, Suedia, Finlanda și Polonia. România nu are un registru naţional al malformaţiilor şi al altor presupuse efecte ale radiaţiilor de după Cernobîl.
Comuniştii nu au înţeles nevoia de aşa ceva. Nu există nici documente oficiale care evidenţieze o legătură între norul radioactiv şi patologia medicală specială a nou-născuţilor din anii următori. Singurul fapt concret sunt sutele de pacienţi pentru care medicii au luptat cum au putut în marile oraşe. Şi nimeni nu ştie câte alte mii s-au stins acasă ori prin spitale de provincie.