MENIU

Cele 4 obiective majore ale Planului Național de Redresare și Reziliență. Precizările ministrului Fondurilor Europene

Marcel Boloș

Marcel Boloș a anunțat joi, la lansarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, că acesta are patru mari obiective majore, respectiv modernizarea şi dezvoltarea României, modernizarea şi dezvoltarea oraşelor, modernizarea şi dezvoltarea marilor servicii publice şi investiții masive în mediul de afaceri. Fondurile disponibile se ridică la 30,4 miliarde de euro. "Am elaborat, cred eu, cel mai complex document de dezvoltare strategică a României”, a adăugat ministrul Fondurilor Europene.

”Planul Naţional de Dezvoltare şi Rezilienţă are 4 obiective majore pe care le-am urmărit. Primul este modernizarea şi dezvoltarea României. Stau mărturie în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reformele şi investiţiile propuse pentru finanţare, care după implementare vor schimba ireversibil România, modernizând-o şi dezvoltând-o, aşa cum merită România şi românii. Al doilea obiectiv este cel de modernizare şi dezvoltare a oraşelor. Pentru prima dată în istoria României, două instrumente fundamentale pentru dezvoltarea locală, şi anume dezvoltarea urbană şi dezvoltarea economică, sunt puse la aceeaşi masă pentru ca autorităţile locale să poată contribui din plin la ceea ce înseamnă îmbunătăţirea standardelor de locuit, creşterea nivelului de trai, o mai bună convieţuire socială între oameni”, a spus Boloș.

În privința planului de modernizare şi dezvoltare a marilor servicii publice, ministrul Fondurilor Europene a precizat că pentru sănătate sunt prevăzuți pentru finanțare peste şapte miliarde euro, buget care "va schimba ireversibil şi va moderniza calitatea serviciilor".

Boloș a anunțat și un buget record de 3,8 miliarde de euro pentru investițiile în mediul de afaceri, care reprezintă ”coloana de dezvoltare a economiei României, sursa noastră de atragere de investiţii, sursa noastră de creare de locuri de muncă".

"Mecanismul de redresare şi rezilienţă este facilitatea de finanţare fără precedent, poate unică în istoria Uniunii Europene, care ne oferă şansa de redresare economică, acea şansă de a ne creşte rezilienţa în situaţii de criză pandemică sau de a ne fundamenta o dezvoltare economică pe termen lung. Criza pandemică la nivel european a făcut ca statele membre, confruntate cu creşterea datoriei guvernamentale sau cu adâncirea deficitelor bugetare, să găsească această soluţie a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, care are o valoare record de 672,5 miliarde de euro, din care pentru România sunt alocate 30,4 miliarde de euro. Adică din întregul buget pe care îl avem la dispoziţie, de 79,9 miliarde de euro, aproximativ 80 miliarde de euro, 38% din fonduri sunt dedicate mecanismului de redresare şi rezilienţă", a mai explicat ministrul.

Cei trei piloni ai Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă vizează zona infrastructurii de transport și a schimbărilor climatice, cea a serviciilor publice, dezvoltării urbane şi valorificării patrimoniului și digitalizarea.