Ce scrie presa străină despre debarcarea șefei DNA. "Protestele nu au fost suficiente"

Agenţiile amintesc faptul că fostul procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost lăudată de comunitatea internaţională, inclusiv de Uniunea Europeană.

"Guvernul român obţine revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea Parchetului anticorupţie". Este titlul dat de publicaţia franceză Le Monde.

"Manifestaţiile de susţinere ale românilor nu au fost suficiente. Guvernul de stânga a obţinut plecarea şefei parchetului anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, revocată luni, 9 iulie, de şeful statului, care s-a opus mult timp demiterii unei magistrate populare, imaginea puterii judiciare în ţară", scrie cotidianul francez.

"Preşedintele român Klaus Iohannis a semnat un decret de a o îndepărta din funcţie pe procurorul-şef anticorupţie Laura Codruţa Kovesi, după o decizie a Curţii Constituţionale, din luna mai", relatează Reuters.

Agenţia aminteşte acuzaţiile formulate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, potrivit căruia şefa DNA şi-a depăşit autoritatea şi a afectat imaginea ţării în afara graniţelor, dar şi faptul că aceasta a scos în stradă mii de protestatari.

Cotidianul New York Times preia un material Associated Press, care aminteşte că, de când Kovesi a preluat conducerea DNA, în 2013, rata condamnărilor a crescut mult, într-unul dintre cele mai corupte state din Uniunea Europeană. Aceasta i-a atras laude din partea Bruxelles-ului, care ţine sistemul de justiţie din România sub monitorizare specială.

Portalul specializat în afaceri europene EUobserver afirmă că Iohannis a fost obligat de Curtea Constituţională să semneze decretul. Guvernul român a fost criticat de Uniunea Europeană şi de Consiliul Europei pentru reforma sistemului judiciar, ce creşte controlul politic asupra procurorilor şi judecătorilor.

Site-ul Politico o descrie pe Kovesi drept ţinta a numeroase atacuri lansate de politicieni români, care au acuzat-o că joacă jocuri politice şi încearcă să atragă atenţia presei.

AFP: Mii de manifestanţi au defilat pentru a-şi exprima sprijinul faţă de şefa DNA

Guvernul de stânga al României a obţinut luni, după mai multe luni de încleştare, demiterea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, depăşind o nouă etapă în ofensiva sa criticată împotriva puterii judiciare, notează agenţia France Presse într-un comentariu preluat de Agerpres.

Anunţând că a semnat, în cele din urmă, decretul de revocare a acestui magistrat în vârstă de 45 de ani, devenit un simbol al luptei anticorupţie, şeful statului, Klaus Iohannis (centru-dreapta), rezolvă provizoriu o criză politică ce ameninţa să-l coste funcţia. Însă el permite de asemenea guvernului condus de social-democraţi să marcheze un nou punct în bătălia pe care acesta a angajat-o pentru remodelarea instituţiei judiciare pe care a acuzat-o de abuz de putere împotriva clasei politice.

Laura Codruţa Kovesi şi-a recunoscut înfrângerea personală, potrivit AFP. ''Mandatul meu se încheie astăzi (...) voi rămâne procuror, dar nu în cadrul DNA'', a reacţionat ea într-o declaraţie de presă, înconjurată de zeci de procurori. Ea i-a chemat însă pe români să se mobilizeze: ''corupţia poate fi învinsă, nu abandonaţi'', a declarat această femeie hotărâtă, în mod vizibil foarte emoţionată, potrivit AFP. Ea a denunţat ''metoda brutală a guvernului'' care vizează ''să blocheze anchetele şi justiţia''.

A trecut mai mult de un an de când în România s-a născut o amplă mişcare de protest a societăţii civile împotriva reformei judiciare pe care social-democraţii (PSD) au adoptat-o în mai multe etape, de la revenirea lor la putere la sfârşitul lui 2016, aminteşte agenția de presă, preluată de Agerpres. Mii de manifestanţi au defilat în iarna trecută pentru a-şi exprima sprijinul faţă de şefa DNA atunci când majoritatea guvernamentală a anunţat că vrea demiterea ei. Dna Kovesi este de mai multe luni în colimatorul social-democraţilor, cărora le-a criticat reformele judiciare.

O procedură vizând revocarea sa fusese deschisă în februarie de guvern, potrivit căruia şefa DNA ''a încălcat Constituţia'' şi ''a afectat imaginea'' României în străinătate. Declarându-se ''puţin convins'' de aceste argumente, şeful statului s-a opus acestui demers şi a fost la rândul său ameninţat cu demiterea de către majoritate, care îi reproşa obstrucţia. Curtea Constituţională i-a ordonat, la sfârşitul lui mai, să ridice vetoul pe care îl opunea revocării dnei Kovesi.

Comisia Europeană şi Consiliul Europei criticaseră de asemenea procedura de revocare angajată împotriva dnei Kovesi. În funcţie din 2013, aceasta a făcut din DNA o instituţie temută de clasa politică. Al doilea şi ultimul mandat al dnei Kovesi urma să se încheie în 2019.

AFP mai notează că, într-o ţară considerată drept cangrenată de corupţie, DNA şi-a înmulţit în ultimii ani anchetele împotriva unor aleşi locali şi naţionali, atrăgându-şi la rândul săi inamiciţia unei părţi a clasei politice şi acuzaţii de abuz de putere.

În februarie, dna Kovesi subliniase că, în pofida ''unor atacuri fără precedent'' din partea guvernului, DNA a trimis în instanţă în 2017 o mie de persoane, printre care trei miniştri, cinci deputaţi şi un senator.

Douăsprezece state occidentale i-au îndemnat la sfârşitul lunii iunie pe parlamentarii români să respingă ampla reformă a instituţiei judiciare întreprinsă rapid de guvern şi căreia îi reproşează că 'subminează statul de drept şi cooperarea judiciară'.

Din decembrie, Codul Penal, Codul de Procedură Penală şi organizarea judiciară au făcut obiectul a zeci de amendamente.

Unii observatori atrag atenţia asupra riscului unei derive a statului de drept similare celor de care sunt acuzate Ungaria şi Polonia. Alţii văd în activismul majorităţii guvernamentale manevre având ca scop evitarea închisorii de către şeful social-democraţilor, Liviu Dragnea.

Dragnea, care nu poate exercita funcţia de prim-ministru din cauza unei condamnări la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală în 2016, a primit în iunie o a doua pedeapsă cu închisoare cu executare, în primă instanţă, într-un caz de angajări fictive.

PSD, moştenitor al foştilor comunişti, a revenit la putere la sfârşitul lui 2016, condus la victorie de Liviu Dragnea, după mai mulţi ani de 'traversare a deşertului', îşi încheie comentariul AFP.

Revocarea şefei DNA este anunţată şi de agenţia Reuters, care menţionează că preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul de revocare a procurorului-şef Laura Codruţa Kovesi, în urma unei hotărâri a Curţii Constituţionale, despre care criticii afirmă că îi lasă pe procurori vulnerabili la imixtiune politică.

La rândul său, dpa notează că preşedintele Klaus Iohannis a cedat presiunii guvernului şi a semnat luni decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi. Măsura este cea mai recentă a coaliţiei de guvernare şi a puternicului lider al PSD, Liviu Dragnea, pentru a slăbi puterea procurorilor anticorupţie şi de a-i proteja pe politicieni de justiţie.

Presiunea asupra lui Kovesi şi a DNA, instituţie recunoscută la nivel internaţional drept actor-cheie în lupta împotriva corupţiei în România, a fost însoţită de o lege recentă de dezincriminare a unor fapte de corupţie ale politicienilor.

Agenţia dpa citează reacţia Comisiei Europene la revocarea Laurei Codruţa Kovesi şi scrie că, după aderarea la UE, România - împreună cu Bulgaria - a fost monitorizată îndeaproape de Bruxelles printr-un mecanism fără precedent care leagă aderarea ţării la Spaţiul Schengen de progrese în domeniul statului de drept.