Ce materii prime exportă de zor România. Scandalul lemnului e doar vârful de aisberg
Scandalul lemnului ridică mari semne de întrebare cu privire la toate celelalte materii prime pe care România se grăbește să le trimită la export. De exemplu, punerea pe butuci a industriei metalurgice a însemnat și export masiv de fier și minereuri metalifere.
Aproximativ 90% din volumul de materii prime livrate în exterior de România în 2014 au fost reprezentate de lemn, semințe de floarea-soarelui (fiecare cam cu o o treime din total) și minereuri metalice și fier vechi (cam un sfert și în scădere considerabilă față de perioada precedentă), se arată într-o analiză realizată de CursdeGuvernare.ro.
Disputele referitoare la exploatarea lemnului a adus în atenție modul în care România își exploatează materiile prime și în ce măsură contribuie acestea la dezvoltarea economică a țării.
Ponderea materiilor prime în totalul exporturilor României, începând cu anul 2007, s-a situat la niveluri de circa 5%-6%. Maximul a fost atins îm anul 2011 iar minimul în 2014, pentru ca primul trimestru din 2015 să aducă o diminuare spre cota de 4% (date preliminare și nediferențiate pe categorii), influențată însă de sezonalitate.
Potrivit analizei citate, exporturile de lemn au crescut aproximativ în ritmul general al exporturilor de materii prime ale țării ( circa 70% între 2007 și 2014) și ușor sub nivelul general de creștere a exporturilor după aderarea la UE, care se duce spre 80%.
Procentual, exporturile de lemn nu au depășit niciodată două procente din total. Ele au fluctuat între un sfert și o treime din exporturile de materii prime, stabilizându-se la 33% în ultimii trei ani.
Valoric, cele mai mari livrări de lemn către exterior s-au făcut în 2013, când s-au apropiat de pragul de un miliard de euro, pentru a se replia ușor în 2014 (-5%). Interesant este că, între 2007 și 2012, exporturile de minereuri metalice și fier vechi le-au depășit pe cele de lemn dar nu s-a sesizat mai nimeni în privința acestui lucru.
Între 2007 și 2014, România a vândut către alte țări lemn în valoare totală de circa 5,5 miliarde euro dar și minereuri metalifere și fier vechi (atenție la punerea pe butuci a industriei metalurgice, făcută cu larga participare a marelui vecin de la est) în valoare de aproape 7 miliarde euro.
Și acestea puteau fi prelucrate în țară, cu un spor de valoare adăugată și, mai ales, cu reducerea dependenței strategice de anumite materiale metalice.