Ce credeau despre noi vecinii de la nord, înainte de 24 februarie 2022: „România era percepută ca un stat sărac și corupt”
24 februarie 2022, data lansării ofensivei Kremlinului asupra Ucrainei, a însemnat și schimbarea semnificativa a percepției ucrainenilor cu privire la țările vecine. Serhii Gerasimchuk, expert în cadrul ONG-ului ucrainean Foreign Policy Council “Ukrainian Prism”, susţine că o ''adevărată descoperire'' în acest context a fost România, care până acum a fost o mare necunoscută pentru majoritatea cetățenilor ucraineni.
În ciuda faptului că este membră a NATO și a UE, țara noastră era percepută de majoritatea cetăţenilor ucraineni ca un stat sărac, corupt și care are probleme cu minoritatea romă. Și, cel mai important, mult timp s-a presupus că Bucureștiul emite constant pretenții față de Ucraina: fie asupra minorității românești, fie asupra unor teritorii, a spus expertul ucrainean, citat de Defense Romania.
Expertul ucrainean aminteşte că, în timpul președinției lui Viktor Ianukovici, România a fost adesea prezentată ca o potențială amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei. În realitate, însă, României nu a emis niciodată pretențiile teritoriale față de Ucraina, iar în 2009 Curtea Internațională de Justiție de la Haga a hotărât că României îi revine 9.700 km pătrați din platoul continental de lângă Insula Şerpilor.
Serhii Gerasimchuk mai spune că românii nu au avut mult timp o părere bună despre ucraineni, considerându-i vecini săraci, cu probleme semnificative de corupție și dependență față de Rusia.
O trăsătură comună importantă a fost, însă, trecută cu vederea: în România, ca și în Ucraina, oamenilor nu le place Rusia.
,,Vecinii noștri sunt conștienți de faptul că amenințarea rusă este cauza instabilității din Marea Neagră, care afectează planurile și bunăstarea României'', spiune expertul ucrainean, într-o analiză publicată pe site-ul Eurointegration.com.
Antipatia românilor față de ruși, total necunoscută ucrainenilor
Puțini dintre vecinii noștri știu că Bucureștiul are propriile sale divergente de lungă durată cu rușii.
De exemplu, în timpul Primului Război Mondial, România a fost un aliat al Rusiei și chiar a oferit Moscovei, spre păstrare, rezervele sale de aur, bijuteriile Reginei Maria a României și valorile Băncii Naționale.
Cu toate acestea, Revoluția Bolșevică a pus capăt speranțelor de returnare a tezaurului românesc, iar Lenin a decis că aurul românesc a fost confiscat de la burghezii români și că într-o zi va fi returnat "poporului muncitoresc".
După cum remarcă expertul ucrainean, chiar și sub Ceaușescu, românii nu munceau suficient de mult în ochii ruşilor, iar aurul nu a fost niciodată returnat, ceea ce a lăsat un gust amar în relația dintre România şi Rusia.