Ce AFACERI ascunde digitalizarea Poștei Române - Angajați nemulțumiți și anchete DNA pentru cheltuielile cu modernizarea
Poșta Română vrea să intre în secolul 21 printr-o serie de investiții în tehnologie care să o ajute să se impună pe piața livrărilor. Cutii poștale digitale, POS pentru plata cu cardul, mini-imprimante sau tablete moderne, sunt pe lista achizițiilor companiei de stat. Însă, în spatele intențiilor bune, stau afaceri care ridică numeroase semne de întrebare. O parte dintre salariați au transmis către Curtea de Conturi o scrisoare în care semnalează unele ilegalități comise de management.
Mai mulți angajați di nPoșta Română fac referire în special la achiziția a 7.000 de PDA-uri, dispozitivele portabile folosite pentru a citi carduri, a procesa plăți sau a colecta date.
Dispozitive au fost achiziționate în procedură de urgență, iar o companie de telecomunicații care avea pe stoc fix numărul necesar de tablete, e cea care a câștigat contractul, în cadrul unei proceduri urgente de negociere. Aceeași companie are contract cu Poșta Română și pentru telefonie mobilă, la un preț foarte mic, potrivit surselor Realitatea Plus.
Angajații poștei semnalează că dispozitivele cumpărate sunt inutile, pentru că softul lor nu este adaptat Poștei Române. În plus, în fața ministrului Boloș s-a mimat faptul că tabletele funcționează.
Totul a pornit din momentul în care Guvernul României a decis sa se implice in procesul de eficientizare a Postei Romane, prin digitalizarea companiei, adică prin înlocuirea dispozitivelor electronice. După eșecul procesului de privatizare, în 2017, executivul a stabilit realizarea unei infuzii de capital in compania de stat, de 172 de milioane de lei. În 2018 a fost realizata capitalizarea, dar doar după ce posta a accesat un credit intern pentru a-si inchide datoriile catre stat.
Managementul poștei din anul 2020 a accesat un credit intern, de la Exim Bank, banca de stat, de 200 de milioane de lei. În iunie 2021, la conducerea instituției a venit Valentin Stefan care a modificat, prin intermediul proiectului de buget pe anul 2022 întregul plan de investitii și a renunțat la obiectivele asumate de catre guvern. În plus, el a venit cu ideea de a paria banii din credit pe investitia in pachetomate stradale si de interior. Ideea nu face parte din nici un document asumat de catre Posta Romana, și are lacune de implementare.
În scrisoarea lor, angajații îl acuză pe directorul Valentin Ștefan de propuneri de investitii dubioase, la comanda unor grupuri de interese.
„Una dintre propunerile din bugetul de investitii care nu are nici un fundament este cea a achizitionarii unui numar de 3000 de pachetomate care vor fi amplasate in interiorul sau langa oficiile postale pentru a degreva angajatii de la ghiseu. Pentru acestea desi sunt prevazuti in buget 75 milioane lei plus TVA, achizitiile vor fi in valoare de 100 milione lei fara TVA, diferenta fiind redistribuita de la alte obiective. Acest lucru se intampla in conditiile in care oficiile in care se vor amplasa aceste dispozitive au raportat pierderi rezultand astfel ca, nu exista un surplus de trimiteri postale care sa nu poata fi prelucrate in timp util, ci, din contra, datorita scaderii de la luna la luna a volumului de corespondenta, o astfel de investitie a fost facuta fara sa aduca nici un fel de plus valoare, si fara o analiza de eficienta”.
Sindicatul din Poșta română a încercat să arate că aceste idei vor conduce la desființarea de oficii si ar putea urma concedieri masive din randul personalului. Oamenii spun că, fără sa tina cont de Legea achizitiilor publice, și de angajamentele asumate de guvern, Valentin Stefan ar actionat cum a dorit, cu susținerea primită din partea ministrului Sebastian Burduja.
DNA a deschis un dosar penal și veridică afacerea atribuită directorului Valentin Stefan.
Angajații Poștei spun că toate aceste aspecte au condus la prejudicii materiale si de imagine pentru instituție și se așteaptă la intrarea acesteia în insolvență sau chiar la falimentul instituției cu una dintre cele mai lungi tradiții din România.