CCR: SRI nu mai poate face interceptări. Prima reacţie a Serviciului Secret
CCR a emis un comunicat de presă din care reiese că SRI nu va mai putea face interceptări, anunţă Realitatea TV. Decizia vine ca urmare a excepţiei de neconstituţionalitate a unui alineat dintr-un articol al Codului de Procedură Penală. Plenul Curții Constituționale a admis marți, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției", ci și de "alte organe specializate ale statului". Reprezentanţii SRI au declarat în exclusivitate pentru realitatea.net că nu se vor pronunţa pe acest subiect până când Curtea Constituţională nu va publica motivarea pentru decizia luată.
"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate", se precizează într-un comunicat al CCR.
Redăm, în continuare, fragmentul din comunicat:
"În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:
„(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului", se arată în comunicat.
Judecătorii CCR au mai constatat că sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarității, preciziei și predictibilității, întrucât "nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor".
”Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”, se mai arată în comunicat.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului București– Secţia I-a Penală .
Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.