"Amploarea fenomenului infracţional de mediu şi specificitatea lui impune soluţia unei specializări a persoanelor cu atribuţii de cercetare penală în domeniu şi alocarea de resurse pentru constituirea unei instituţii cu atribuţii clare şi specifice pentru combaterea criminalităţii de mediu. (...) Propunem înfiinţarea unei Direcţii de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, o structură creată pe modelul DNA şi DIICOT, care să preia competenţa de soluţionare a tuturor infracţiunilor de mediu prevăzute în Codul penal şi în legislaţia specială din domeniu", au explicat iniţiatorii, în expunerea de motive a proiectului.
Potrivit acestora, în cinci ani, pe rolul instanţelor au ajuns doar 3.014 dosare care priveau infracţiuni la regimul silvic şi a fost condamnată o singură persoană juridică, în 2019, "ceea ce indică faptul că probabil au fost cercetate doar dosare care vizau furturile mici de lemne, asta în condiţiile în care statisticile indică 20 de milioane de metri cubi de lemn dispărut fără acte din păduri şi valori ale prejudiciului de sute de milioane de euro anual".
Un amendament admis prevede că DIIM va funcţiona cu un număr maxim de 295 de procurori, dar nu mai puţin de 10; cu 290 de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, nu mai puţin 25 de posturi ocupate prin detaşare sau concurs, după caz; 40 de specialişti - nu mai puţin de cinci şi 270 de angajaţi - personal auxiliar de specialitate, economic şi administrativ, dar nu mai puţin de 25 de posturi.
De asemenea, a fost adoptat un amendament care prevede constituirea anuală a unui depozit în valoare de "cel puţin un milion de lei pentru acţiuni privind organizarea şi constatarea infracţiunilor". Fondul va fi la dispoziţia procurorului-şef al DIIM, iar modul de gestionare şi utilizare se va stabili prin ordin al acestuia.
Pe 15 iulie, Guvernul a atacat la CCR această lege care ar avea ca scop principal oprirea tăierilor ilegale de păduri. În sesizare se arată că legea nu precizează sursele de finanțare, are deficiențe în privința calității, clarității și previzibilității la capitolui infracțiuni și la cel care vizează angajările din instituție.