CCR a decis: Sunt neconstituționale scutirile fiscale pentru construcții și afaceri pe insulele din România, cum era și Belina, fostul fief al lui Liviu Dragnea
Judecătorii CCR au admis, miercuri, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi Guvernului asupra legii privind regimul fiscal derogatoriu pentru terenurile din insule şi grinduri, percepută în momentul elaborării drept o lege cu dedicație pentru cei care aveau afaceri pe diferite terenuri pe insulele din România. Legea inițiată de fostul senator PSD Șerban Nicolae prevedea ca taxele locale pentru toate construcțiile și activitățile comerciale din astfel de zone să fie reduse la jumătate. De prevederile fiscale ale noii legi nu ar mai fi putut să beneficieze însă și„oaza de relaxare” a lui Liviu Dragnea, pentru că insula Belina, din județul Teleorman, revenise anul trecut în administrarea statului.
Actul normativ prevedea instituirea unui regim fiscal derogatoriu pentru terenurile din insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat, pentru construcţiile ridicate pe acestea şi activităţile economice de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul şi servicii conexe desfăşurate în aceste zone.
Derogările prevăzute de lege privesc insule precum cea din județul Teleorman - Belina, care devenise în ultimii șapte ani fieful lui Liviu Dragnea. Insula Belina și Brațul Pavel au revenit în administrarea statului român în vara lui 2020.
Legea a fost inițiată, practic pentru a treia oară în legislatura trecută, de senatorul PSD Șerban Nicolae, deși Curtea Constituțională stabilise o dată că propunerea legislativă încalcă normele constituționale, tot la sesizarea șefului statului. Pe 3 noiembrie 2020, Camera Deputaţilor a adoptat decizional proiectul de lege iniţiat în decembrie 2019.
Pe 27 noiembrie 2020, şeful statului a sesizat Curtea cu privire la acest act normativ. Legea are în vedere insulele, grindurile şi alte suprafeţe de uscat cu potenţial de exploatare economică, rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică, fiind exceptate terenurile care intră sub incidenţa Legii 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. CCR a fost și de Guvernul liberal Orban pe neconstituţionalitatea legii.
Preşedintele Iohannis indica faptul că, pentru terenurile respective, legea prevede scutirea de la plata taxei pe teren, stabilind în acest scop o derogare expresă de la aplicarea prevederilor Codului fiscal. Totodată, acelaşi act normativ prevede, pentru activităţile economice autorizate, neaplicarea dispoziţiilor Codului fiscal prin care se stipulează impozitarea unei cote de 5% asupra veniturilor înregistrate şi obţinute din activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor, iar în privinţa activităţilor economice autorizate le este aplicabilă reducerea valorii la o cotă de 5%. În ceea ce priveşte construcţiile şi activităţile economice, se prevede că taxele şi impozitele locale calculate şi datorate potrivit Codului fiscal se reduc cu 50%.
Şeful statului preciza că impunerea acestor derogări de la Codul fiscal este de natură să determine o reducere a veniturilor la bugetul de stat, ceea ce, potrivit dispoziţiilor Constituţiei, necesită, în mod obligatoriu, indicarea sursei de finanţare. El adăuga şi obligaţia solicitării fişei financiare.
Terenurile care fac obiectul prezentei legi sunt insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat cu o suprafaţa mai mare de 35 de hectare cu potenţial de exploatare economică rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică. Regimul derogatoriu se aplică şi unor părţi din terenurile a căror suprafaţă nu este mai mică de 10 hectare”, arată proiectul de lege.
Preşedintele Iohannis mai preciza că, potrivit acestei legi, insulele, grindurile şi alte suprafeţe de uscat cu o suprafaţă mai mare de 35 de hectare cu potenţial de exploatare economică rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică, precum şi unele părţi din aceste terenuri a căror suprafaţă nu este mai mică de 10 hectare - sunt exceptate de la prevederile Legii apelor nr. 107/1996. Aşadar, rezultă că aceste categorii de terenuri se exceptează nu doar de la unele norme ale Legii nr. 107/1996, ci de la întreaga lege, regimul stabilit prin acest act normativ neaplicându-se respectivelor terenuri, sublinia şeful statului în sesizare
În acest context, şeful statului spune că legea criticată trebuia calificată şi adoptată, ca lege organică, cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere a Parlamentului, iar nu ca lege ordinară. În plus, şi conţinutul complex al actului normativ, afirmă Iohannis, solicita adoptarea sa ca lege organică.
Preşedintele afirma că legea creează atât o încălcare a principiului liberei concurenţe în economia de piaţă, cât şi o dublă discriminare: pe de o parte, între cei care deţin cu titlu de proprietate ori care îşi desfăşoară activitatea pe insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat cu o suprafaţă mai mare de 35 de hectare cu potenţial de exploatare economică rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică şi celelalte persoane care îşi desfăşoară activitatea în alte zone; pe de altă parte, între persoanele care realizează activităţi de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul şi servicii conexe acestora şi persoanele care desfăşoară alt tip de activităţi economice, pe aceste terenuri.