Cazul Rarinca va fi rejudecat. Curtea de Apel București a admis contestația în anulare a DNA
Magistrații Curții de Apel București au decis, luni, rejudecarea, pe 21 august, a dosarului în care Mariana Rarinca este acuzată că a șantajat-o pe șefa ÎCCJ, Livia Stanciu, după ce au admis contestația DNA la hotărârea anterioară de achitare. Mariana Rarinca s-a aflat în arest timp de șase luni, după ce a fost condamnată de instanța de fond la trei ani de închisoare cu suspendare, iar Curtea de Apel București a decis achitarea sa, informează Realitatea TV.
Curtea de Apel București a judecat, luni, contestația DNA prin care solicită anularea deciziei de achitare în cazul Marianei Rarinca, după ce anterior a decis că este admisibilă în principiu și a preschimbat termenul de judecată pe fond, inițial stabilit pentru 2 septembrie, informează HotNews.ro.
În cursul procesului, Mariana Rarinca a cerut recuzarea magistraților, motivele invocate fiind lipsa de imparțialitate și nealegerea aleatorie pentru judecarea dosarului. Rarinca a cerut recuzarea atât a președintelui completului de judecată Dorel George Matei, dar și a judecătoarei Ana Maria Tranca, iar instanța a suspendat procesul pentru soluționarea solicitărilor. Ulterior, cererile de recuzare au fost respinse.
La finalul procesului, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, nu a dorit să facă declarații presei, în timp ce Mariana Rarinca a susținut că șefa ÎCCJ a venit în fața instanței "pentru a intimida cumva judecătorii și pentru a da lecții de drept", potrivit Agerpres.
"Așa cum a mințit astăzi în fața instanței așa a mințit și în presă când a comunicat că am șantajat-o cu 20.000 de euro, lucru dovedit cu acele mesaje în care eu îi ceream doar datoria", a afirmat Mariana Rarinca.
În debutul procesului, Mariana Rarinca a cerut recuzarea atât a președintelui completului de judecată, Dorel George Matei, dar și a judecătoarei Ana Maria Trancă, invocând ca motive lipsa de imparțialitate și nealegerea aleatorie pentru judecarea dosarului.
Procesul a fost suspendat pentru soluționarea solicitărilor de recuzare, care au fost respinse.
După reluarea ședinței, judecătoarea Risantea Găgescu, prezentă în sală, a cerut, prin avocat său, să se constituie parte și să-și prezinte un punct de vedere motivând că DNA i-ar fi afectat reputația prin faptul că a susținut că nu a dat dovadă de imparțialitate atunci când a decis achitarea Marianei Rarinca, însă cererea i-a fost respinsă.
Ulterior, instanța a dat cuvântul părților pe fond, procurorul cerând admiterea contestației și rejudecarea dosarului, printre motivele invocate fiind lipsa de imparțialitate a unuia dintre judecători, care a fost președinte de complet, și că mai multe solicitări ale DNA au fost respinse nemotivat.
Mariana Rarinca a susținut că este nefondată contestația DNA, afirmând că nu s-a procedat la recuzarea judecătoarei Risantea Găcescu în timpul judecării cauzei, ci doar după pronunțarea sentinței. Șefa ÎCCJ, Livia Stanciu, a declarat, printre altele, că judecătorii din apel au făcut o cenzurare a urmăririi penale și că au spus că toate probele au fost obținute prin provocarea Marianei Rarinca.
DNA a depus la Curtea de Apel București o contestație în care invocă faptul că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul care a decis achitarea Marianei Rarinca, ar fi fost incompatibilă, deoarece nu ar fi fost imparțială la judecarea dosarului.
În acest sens, procurorii anticorupție aduc mai multe argumente, unul dintre acestea fiind schimbul de replici, din data de 16 mai 2013, cu ocazia ședinței publice a plenului CSM, între șefa ÎCCJ, membru de drept al Consiliului, și Risantea Găgescu — judecătorul acestei cauze—, care a candidat pentru funcția de judecător la Secția penală a Instanței Supreme, atașând transcrierea și înregistrarea audio-video a interviului.
Procurorii mai susțin că judecătoarea a dispus la al doilea termen de judecată (22 aprilie 2015) interpelarea Marianei Rarinca, în sensul dacă insistă în solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de șantaj în cea de hărțuire, deși aceasta a formulat o cerere scrisă care a fost depusă la dosarul cauzei chiar la primul termen. Ulterior, în sentința de achitare, instanța nu s-a mai pronunțat pe cererea de schimbare a încadrării juridice, fie în sensul admiterii, fie în sensul respingerii.
La același termen de judecată, procurorul a solicitat elaborarea unei adrese pentru a fi comunicat stadiul dosarului în raport cu martorul Conrad George Olaru, care și-a schimbat în cursul judecății declarațiile și față de care s-a formulat sesizare din oficiu pentru mărturie mincinoasă la 17 decembrie 2014, însă cererea a fost respinsă de către instanță ca neconcludentă cauzei.
Un alt argument adus se referă la faptul că Risantea Găgescu a dispus, la același termen, efectuarea unei adrese către Livia Stanciu pentru ca aceasta să formuleze precizări cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice.
DNA consideră că judecătoarea s-a antepronunțat și că avea deja formată convingerea cu privire la soluția pe care intenționa să o dispună în cauză.
Mariana Rarinca, femeia acuzată de DNA că a șantajat-o pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost achitată pe 21 mai de judecătorii de la Curtea de Apel București, decizia fiind definitivă.
Curtea de Apel a admis apelul femeii, după ce aceasta fusese condamnată în decembrie 2014 de Tribunalul București la trei ani închisoare cu suspendare.