Cazul otrăvirii fostului deputat PSD Doina Pană. DIICOT a clasa cazul. IML spune că alimentația e de vină

Procurorii DIICOT au clasat dosarul în care Doina Pană a reclamat că a fost otrăvită, după ce expertizele efectuate de către INML au stabilit ea nu a fost intoxicată cu mercur, ci posibil doar "expusă" la mercur cu valori reduse, în urma ingerării unor alimente.

"Nu i-a fost pusă viaţa în primejdie", este o altă concluzie a unui medic de la INML.

În ianuarie 2018, Doina Pană a renunţat la funcţia de ministru al Pădurilor, invocând că are probleme de sănătate şi a reclamat că a fost otrăvită cu mercur, indicând ca posibili vinovaţi "mafia din industria lemnului".

Probele strânse de DIICOT nu au confirmat însă susţinerile fostului ministru.

În ordonanţa de clasare obţinută de către Agerpres procurorii notează că Doina Pană a adus ca principală probă fotocopia unui buletin de analize toxicologice din data de 16 ianuarie 2018, emis de către Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti - Secţia ATI Toxicologie, cu toate că ea nu figurează în baza de date ca prezentată sau internată în perioada ianuarie 2018 - iunie 2018 în această unitate sanitară.

Expertizele efectuate de INML în acest caz au stabilit că "nu există elemente obiective care să susţină faptul că în cazul persoanei vătămate (Doina Pană, n.r.) a existat o intoxicaţie cu mercur", iar afecţiunile invocate de fostul ministru nu au legătură cu intoxicaţia cu mercur.

Totodată, INML consideră că, probabil, Doina Pană a fost expusă la mercur la valori reduse, posibil în urma "alimentaţiei moderne".

Conform INML, alimentele existente pe piaţă care conţin mercur şi care pot provoca simptomele reclamate de Doina Pană sunt: peştele, fructele de mare, cerealele, fructele, carnea provenită de la animale care au fost hrănite cu cereale contaminate cu mercur.

Potrivit ordonanţei de clasare, buletinul de analize emis în ianuarie 2018 de Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti menţiona o valoare de 19 ľg/l în urină, faţă de valoarea normală considerată, sub 10 ľg/l. Medicii de la spital susţineau că această valoare "permite" diagnosticul de intoxicaţie cu mercur, pentru care s-a recomandat tratament cu chelatori de mercur, începând cu data de 17.01.2018.

Investigaţia DIICOT a luat în calcul trei variante:

*a existat o intoxicare prin ingestie voluntară ca urmare a unui comportament normal, consumerist;

*a existat o intoxicare prin sursă terapeutică, eventual cronică;

*a existat o otrăvire criminală, în acest ultim caz trebuind să fie probată existenţa unui grup infracţional organizat şi împrejurările producerii stării de intoxicaţie cu mercur.

Doina Pană a fost audiată de nouă ori de către procurori, în perioada ianuarie 2018 - februarie 2020, declaraţii fiind luate şi de la mai mulţi angajaţi de la Ministerul Pădurilor.

În martie 2018, DIICOT dispune efectuarea unei expertize medico-legale de către INML, în baza căreia a fost întocmit un raport de expertiză medico-legală, cu următoarele concluzii:

*persoanei vătămate nu i-a fost pusă în primejdie viaţa, întrucât "concentraţia letală în urină, după cum reiese din datele din literatura de specialitate, este de ordinul a 800 ľg/l, ceea ce ne permite să apreciem că valoarea concentraţiei de mercur depistată nu a fost de natură să pună în primejdie viaţa persoanei. La determinările ulterioare valorile concentraţiei de mercur au revenit la normal".

*în ceea ce priveşte perioada în care mercurul a fost asimilat de organismul persoanei vătămate, conform raportului de expertiză medico-legală: "în intoxicaţia cu mercur calea de absorbţie poate fi inhalatorie, digestivă, cutanată, injectabilă, iar manifestările clinice apar la concentraţii de peste 100 ľg/l prin simptome precum furnicături, arsuri (neuropatie periferică) şi semne clinice precum descuamări ale pielii, transpiraţii abundente, hipersalivaţie, tahicardie persistentă, hipertensiune arterială, hiperemie cutanată, hipotonie musculară.

*medicul legist a concluzionat faptul ca nu deţine elemente obiective care sa ateste calea şi perioada de administrare a mercurului.

Mai mult, INML a stabilit că afecţiunile cu care a fost diagnosticată Doina Pană "nu aparţin tabloului clinic al intoxicaţiei cu mercur".

Doina Pană a solicitat în august 2018 efectuarea unui nou raport de analiză medico-legală, la care să asiste şi medicul său, cerere aprobată de DIICOT, mai ales că raportul INML nu a lămurit, din punct de vedere teoretic, perioada de absorbţie a mercurului în corp.

În suplimentul de expertiză, medicul de la INML a menţionat că "nu deţine elemente obiective care să precizeze perioada, calea şi durata în care s-a acumulat mercur în organismul persoanei vătămate. Având în vedere că simptomatologia pacientei a fost nespecifică, o apreciere bazată exclusiv pe aceasta este speculativă".

Totodată, INML susţine că una din afecţiunile de care suferă Doina Pană nu are legătură cu intoxicaţia cu mercur: "ocluzia coronariană (astuparea arterelor inimii) nu reprezintă consecinţă a intoxicaţiei cu mercur şi are un substrat fiziopatologic (biologic) diferit".

Doina Pană a contestat din nou concluziile INML, astfel încât, în septembrie 2021, este efectuat un nou raport medico-legal, de data aceasta de către o comisie din cadrul INML.

Comisia de la INML a reţinut în concluzii faptul că la data de 15.01.2018 Doina Pană a efectuat un examen toxicologic din proba de urină care a evidenţiat o valoare a mercurului de 19 microg/l. La data de 17.01.2018, s-a prescris tratament cu chelatori. S-a repetat examenul toxicologic pe data de 25.01.2018 din proba de sânge şi urină, cu o valoare de 3,3 microg/l în urină şi de 0 microg/l în sânge. Buletinele toxicologice sunt eliberate de Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti - Secţia ATI Toxicologie (cu toate că Doina Pană nu figurează în baza de date ca prezentată sau internată în perioada ianuarie 2018 - iunie 2018, în această unitate sanitară).

De asemenea, nu există alte documente medicale din ianuarie 2018 care să ateste starea clinică a Doinei Pană, precum nici alte buletine de analize medicale privind parametrii biologici ai acesteia.

Ultimele examene de laborator (noiembrie-decembrie 2017) au arătat valori în limite normale ale hemoleucogramei, ale analizelor privind funcţia renală şi hepatică, precum şi a analizei urinei.

"Având în vedere cele de mai sus, comisia din cadrul INML Mina Minovici a susţinut că nu există elemente obiective care să susţină faptul că în cazul persoanei vătămate a existat o intoxicaţie cu mercur. În continuare, comisia din cadrul INML a formulat următoarele concluzii. Examenul toxicologic din data de 15.01.2018 a evidenţiat o valoare a mercurului în urină de 19 microg/l, care poate indica o expunere la mercur, dar nu reprezintă o valoare toxică a mercurului. Doar pe baza acestui rezultat nu se poate stabili diagnosticul de intoxicaţie (...) Conform literaturii de specialitate, nivelul toxic de mercur în sânge este considerat la valori cuprinse între 35-150 ľg/l, această valoare variind de la un studiu la altul. Parametrul de expunere biologică (a nu se confunda cu nivel toxic) pentru mercur, aşa cum este stabilit de U.S. Federal Biological Exposure Index (BEI) este de 50 microg/L în urină", se arată în documentul DIICOT.

INML a anunţat că nu se pot face aprecieri cu privire la momentul real al expunerii la mercur şi, ţinând cont de valoarea mercurului constatată prin analiza toxicologică nr. 210 din 15.01.2018, "aceasta reprezintă cel mai probabil expresia unei expuneri la mercur, la valori reduse, posibil habituale în contextul vieţii citadine şi al alimentaţiei moderne".

Pe de altă parte, DIICOT susţine că nu există probe privind existenţa unui grup infracţional organizat, constituit din membri ai ASFOR - Asociaţia Forestierilor din România, care să fi plănuit uciderea fostului ministru al Pădurilor.

De menţionat că această anchetă a costat 10.000 de lei, bani care vor fi achitaţi de statul român.