Căutător de comori, descoperire fabuloasă, în Mureș: tezaur de peste 2.000 de ani - incredibil ce a scos din pământ - FOTO
Un tezaur vechi de peste 2000 de ani, constând în circa 300 de monede din argint şi de bronz, a fost descoperit de un căutător de comori din judeţul Mureş, într-o pădure din zona localităţii Sângeru de Pădure, în urma unei scanări cu un detector de metale.
"Caut extrem de mult şi din pădurea asta am făcut cam 50 la sută, jumătate de pădure deja e detectată, dar astfel de descoperiri sunt chestii de noroc. Nu poţi să ai o strategie, nu poţi să ştii unde găseşti ceva. Totul ţine de noroc şi insistenţă în ceea ce faci. Când auzi sunetul acela nu poţi să ştii ce ai găsit, fiindcă la fel sună şi la alte metale, nu poţi să ştii ce ai în pământ. E o bucurie ce am trăit când am văzut ce am găsit, e a treia oară când descopăr ceva valoros. Prima oară am urlat în pădure de bucurie - am găsit patru tertadrachme cu 200 de ani înainte de Hristos (monede de argint din Grecia Antică, n.r.). Dacă vin la detectat, nu vin pentru o oră sau două, fiindcă atunci pierd vremea, plec la 12 şi vin seara. Nu poţi să mergi după hărţi fiindcă nu sunt, trebuie doar să ai noroc", a declarat presei detectoristul Narcis Carţiş.
În momentul în care a găsit comoara, Narcis Carţiş a spus că a simţit o bucurie imensă, apoi s-a uitat de jur-împrejur să vadă dacă nu a observat cineva, a dezvelit o parte din vasul de lut fără a-l mişca din loc şi, după ce a descoperit în el mai multe monede, a anunţat Muzeul Judeţean Mureş.
Şefa secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Mureş, Nicoleta Man, s-a deplasat, joi, împreună cu o echipă de specialişti la locul descoperirii şi a constatat că în vasul roman, îngropat nu la foarte mare adâncime, în pădure, se află circa 300 de monede.
"Această descoperire intră în categoria descoperirilor întâmplătoare făcute de către căutătorii de comori care sunt destul de mulţi în judeţul Mureş. Zona aceasta ne rezervă din ce în ce mai multe surprize pentru că în ultimii doi ani au apărut chiar foarte multe descoperiri monetare, inclusiv tezaure de bijuterii dacice. Descoperirea aceasta este un tezaur de epocă romană. Era o practică obişnuită de a ascunde avuţiile, cele acumulate în decursul unei generaţii sau mai multe generaţii, asta vom stabili în momentul în care vom determina perioada de acumulare a tezaurului. Prin practica vremii erau depuse într-o oală, în acest caz este vorba despre o oală romană care, după pastă şi formă, este produsă în atelierele de la Cristeşti. În interior apar urme de cocleală de bronz, deci s-ar putea ca pe lângă monedele de argint să fie şi monede sau obiecte de bronz", a declarat Nicoleta Man.
Descoperirea s-a făcut aproape de limesul Estic al Daciei unde existau trei castre romane, un flux mare de soldaţi, cu un nivel destul de ridicat de trai, zona fiind împânzită de aşezări rurale dacice în care trăiau agricultori şi meşteşugari.
"Tezaurul aşa cum arată nu este o valoare foarte mare pentru antichitate, estimăm la peste 200-300 de denari, având în vedere că solda unui soldat era între 200 şi 400 de denari şi mai cunoaştem şi câteva preţuri practicate în antichitate: din documentele care ni se păstrează se pare că un miel era vândut cu 3,5 denari, un purcel cu 5 denari. Deci este o acumulare relativ mică. Pe teritoriul judeţului Mureş mai există câteva tezaure importante, este vorba despre tezaurul de la Dâmbău, Sighişoara, Dumbrăvioara, două tezaure monetare descoperite la Cristeşti şi avem unul imens la Sălaşuri, cu 3.200 de denari, probabil era un personaj mai de vază. În acest areal cu multe descoperiri întâmplătoare ar trebui să existe ori o cetate dacică - pentru că toate podoabele dacice descoperite nu aparţineau unui om de rând, ci unei elite aristocratice - şi, bineînţeles, o aşezare romană căreia să îi atribuim acest tezaur. Tezaurele din judeţul Mureş se pare că sunt ascunse după anul 250, când au început conflictele cu iazigii şi marcomanii", a arătat Nicoleta Man.
Arheologii prezenţi la locul descoperirii au arătat că vasul este din antichitate şi nu a mai fost deranjat de când a fost îngropat, ceea ce se presupune că romanul care l-a ascuns a dorit să îl recupereze cândva, dar nu a apucat.
Detectoriştii sunt recompensaţi de către muzeu cu 30-40% din valoarea bunului descoperit, iar în cazul unei descoperiri de excepţie se mai adaugă încă 15%.
Narcis Carţiş are 43 de ani, este pasionat de istorie şi în urmă cu un an şi jumătate a obţinut autorizaţie de detectorist. De atunci a făcut trei descoperi arheologice de excepţie: un vas antic cu monede în zona comunei Ernei, patru tertadrachme şi actualul tezaur de la Sângeru de Pădure.