Câte femei aleg să nască prin cezariană, în România? Principalele riscuri pentru mamă şi bebeluş
Medicul ginecolog este cel mai în măsură să recomande sau, din contră, să evite o operaţie de cezariană, în funcţie de starea de sănătate a gravidei şi a fătului.
Aproape jumătate dintre româncele gravide aleg să nască prin cezariană, însă opţiunea lor nu este văzută cu ochi aprobatori de specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care spun că această intervenţie ar creşte riscul de diverse afecţiuni atât pentru gravidă, cât şi pentru făt şi că ar trebui realizată doar în anumite situaţii.
Bebeluşii născuţi prin cezariană nu sunt expuşi unui risc major de îmbolnăvire. Grija majoră a medicilor vizavi de operaţia de cezariană este folosirea anesteziei, care poate da gravidei reacţii adverse severe.
De asemenea, pot apărea diverse lezări ale vezicii urinare, ale organelor abdominale, însă acest lucru depinde foarte mult de experienţa medicului care efectuează procedura, scrie Adevarul.ro.
Alte riscuri ce pot apărea post-operator sunt apariţia tromboflebitelor, a infecţiilor urinare sau desfacerea plăgii operatorii.
Proaspăta mămică se poate confrunta, după naşterea prin cezariană, cu dureri destul de supărătoare în zona abdominală.
Recuperarea după cezariană se finalizează la aproximativ 5-7 zile de la naştere, însă medicii recomandă evitarea efortului fizic intens în primele două luni şi reluarea sportului la patru luni de la naştere.
Operaţia de cezariană constă într-o incizie abdominală orizontală, de-a lungul liniei bikinilor, pentru a putea ajunge la uter, urmată de secţionarea sacului amniotic şi extragerea fătului.
Medicul aplică ulterior cleme şi taie cordonul ombilical iar la final scoate placenta şi suturează peretele uterin şi abdominal.
Anestezia se va face la nivel local (anestezie epidurală), nu va fi una generală, pentru a putea avea, imediat după naştere, contact cu copilul.