Cât de plauzibilă este revenirea la STAREA DE URGENȚĂ. Ce pași trebuie urmați
Revenirea la starea de urgență, ca o cale de a reduce în mod semnificativ activitatea socială și circulația persoanelor, a fost recomandată drept soluție de unii specialiști, în contextul profundei crize sanitare din România. În practică însă, cu un guvern interimar și un Parlament dezbinat, este aproape imposibil să se ajungă la un astfel de scenariu.
"Starea de asediu sau starea de urgență se instituie de Președintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru și publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.", se spune în OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.
Potrivit aceluiași document, "decretul de instituire a stării de urgență se aduce neîntârziat la cunoștința populației prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio și de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, și este transmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgență".
Pe de altă parte, un alt articol al OIG precizează că "în termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, Președintele României solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate. (...) În situația în care Parlamentul nu încuviințează starea instituită, Președintele României revocă de îndată decretul, măsurile dispuse încetându-și aplicabilitatea", se arată în OUG 1/19991.
Starea de alertă a mai fost instituită în România, ca urmare a pandemiei COVID-19, în data de 16 martie 2020, prin decretul nr. 195 din 16 martie 2020. La momentul respectiv a fost invocată situația epidemiologică gravă, la nivel internațional și european, evoluția situației din țară, precum și faptul că răspândirea COVID tocmai fusese catalogată drept "pandemie" de către Organizația Mondială a Sănătății.