Care sunt cele mai falsificate alimente din lume. Avertismentul experților: 10% din hrană este contrafăcută
Într-o lume în care consumul de alimente ocupă un loc central în viața noastră de zi cu zi, fenomenul falsificării alimentelor devine tot mai preocupant. Specialiștii avertizează că peste 10% din hrana consumată la nivel global este contrafăcută, punând în pericol sănătatea consumatorilor și economia alimentară.
De la carnea alterată cu substanțe chimice până la uleiul de măsline diluat sau mierea adăugată cu sirop de glucoză, există numeroase produse alimentare susceptibile de falsificare care ajung pe rafturile magazinelor în întreaga lume.
Falsificarea alimentelor a devenit o afacere extrem de profitabilă pentru unii comercianți fără scrupule, care pun în pericol nu doar sănătatea consumatorilor, dar și încrederea acestora în sursele de hrană. Analizele de laborator arată că există alimente contrafăcute care sunt greu de detectat cu ochiul liber, ceea ce ridică dilema asupra modului în care putem proteja consumatorii și asigura calitatea și autenticitatea alimentelor pe care le consumăm zilnic.
Conform „Food Fraud Database”, bază de date certificată de ONU, prin FAO, cele mai falsificate alimente din lume sunt uleiul de măsline, mierea, brânza sau cafeaua. Experții estimează că aproximativ 10% dintre produsele alimentare din țările dezvoltate sunt contrafăcute. Câteva alimente se regăsesc mai tot timpul pe lista neagră.
„De ce se apelează la aceste practici? Produsele de calitate au un preț ridicat pentru că materiile prime din care sunt obținute se produc în cantitate limitată. Apoi este nevoie timp pentru maturare/fermentare (brânzeturi, șampanie, jambon), aspect care crește și mai mult prețul. Nu e de mirare că în prezent așa-zisul uleiul extravirgin de măsline poate conține ulei de floarea-soarelui sau de rapiță, iar brânza tip parmezan este “învechită” câteva săptămâni în loc de 2-3 ani”, spune cunoscuta nutriționistă Mihaela Bilic, pe pagina sa de Facebook.
Lista celor mai falsificate alimente din lume
Uleiul de măsline extravirgin - este unul dintre alimentele cel mai des falsificate la nivel global. Producătorii necinstiți adaugă alte tipuri de uleiuri vegetale, cum ar fi uleiurile de floarea-soarelui sau de soia, pentru a reduce costurile de producție. Mai mult decât atât, unii comercianți recurg la diluarea uleiului de măsline cu alți diluanți, precum uleiurile rafinate sau chiar substanțe chimice care imită aroma uleiului de măsline.
Mierea naturală - este un alt aliment des falsificat în industria alimentară. Producția de miere falsă implică de multe ori adăugarea de zahăr, siropuri de glucoză sau alți îndulcitori, într-un demers de a crește volumul produsului și de a reduce costurile. Uneori, mierea este chiar diluată cu apă sau alte lichide, astfel încât autenticitatea acestui aliment apreciat pentru beneficiile sale sănătoase devine întunecată de practicile neloiale.
Brânza - este un aliment frecvent falsificat prin adaos de ingrediente mai ieftine sau prin diluare cu alte substanțe. Unele brânzeturi false conțin aditivi și conservanți care le conferă o culoare și o consistență similară cu cele ale brânzei autentice, dar pierd din gustul autentic și din valoarea nutrițională. Consumatorii sunt sfătuiți să verifice cu atenție etichetele produselor și să aleagă brânzeturi provenite de la producători de încredere pentru a evita potențialele falsificări.
Cafeaua măcinată - este uneori alterată prin întinderea sau amestecarea cu alte prafuri, cum ar fi făina sau orzul măcinat, în încercarea de a mări cantitatea produsului și a reduce costurile de producție. Prin aceste metode, falsificatorii pot păcăli consumatorii cu un produs mai ieftin, dar cu un gust și o calitate inferioară, compromițând astfel experiența de degustare adevărată a cafelei.
Peștele - este un aliment adesea subiect al falsificării, fie prin etichetarea greșită a speciei, fie prin practici de substituție frauduloasă. Exemplul clasic este peștele vândut ca și alte specii mai scumpe sau mai rare, înșelând consumatorii și perturbând echilibrul ecosistemelor acvatice.
Șofranul - un condiment valoros și apreciat pentru aroma și proprietățile sale, este adesea falsificat prin adaos de alte ingrediente, precum mătase de porumb sau coloranți artificiali. Piața fiind una extrem de profitabilă, producătorii se ghidează după ideea de a obține câștiguri rapide prin vânzarea unui produs contrafăcut, care uneori poate să nu aibă nicio legătură cu cel autentic, ceea ce afectează atât calitatea cât și prețul acestui condiment prețios.
Vinul - unul dintre cele mai apreciate băuturi din întreaga lume, este un alt aliment vulnerabil la falsificare. Producătorii necinstiți recurg la diluarea vinului cu alte lichide, cum ar fi apa sau alte băuturi alcoolice mai ieftine, pentru a obține un produs mai accesibil. Uneori, compoziția vinurilor falsificate poate să conțină și aditivi chimici sau coloranți artificiali, compromițând autenticitatea și calitatea băuturii.
Parmezanul - celebra brânză italiană cu Denumire de Origine Protejată, este deseori contrafăcută prin adăugarea de alte tipuri de brânză sau substanțe pentru a mări volumul produsului. Unele produse false conțin aditivi și conservanți care nu sunt permise în producția de parmezan autentic, afectând astfel gustul și textura acestui produs emblematic al bucătăriei italiene.
Băuturile alcoolice - sunt, la rândul lor, printre cele mai falsificate alimente din lume, cu accent pe produse precum whisky-ul, vodka sau vinul. Falsificatorii pot dilua alcoolul cu apa sau alte lichide, folosi substanțe aromatizante artificiale sau chiar reumple sticle de băuturi fine cu produse de calitate inferioară. Consumatorii sunt sfătuiți să fie atenți la sursele de achiziționare a băuturilor alcoolice pentru a evita potențialele falsificări care pot afecta nu doar experiența de degustare, ci și sănătatea lor.
Cum ne dăm seama că un aliment este falsificat
„Primul semn de suspiciune sunt etichetele care nu precizează proveniența ingredientelor și locul de producție. Apoi folosirea unor termeni generali în spatele cărora se pot ascunde ingrediente de proastă calitate este un nou semn de neîncredere. Dacă cumpărăm ulei de măsline presat la rece trebuie să știm de unde provin măslinele și cine l-a fabricat. Tot ulei vegetal este și uleiul de floarea-soarelui sau de rapiță, însă beneficiile pentru sănătate sunt diferite, iar prețul este incomparabil mai mic. Marketingul alimentar este construit pe iluzia calității și a sănătății. Însă nimeni nu ne poate scoate banii din buzunar cu forța. Faceți efortul să citiți etichetele cu atenție și cheltuiți pe produsele care își respectă cu adevărat promisiunea seriozității, transparenței și calității. Mai bine mai puțin și mai scump, în felul ăsta ne protejăm sănătatea și susținem producătorii cu adevărat responsabili”, mai spune Mihaela Bilic.