Care sunt cele 6 afecțiuni cauzate de fumul de țigară

Rată mortalității pentru fumători este de trei ori mai mare decât a celor care nu au fumat niciodată, arată cercetări recente, fumatul reprezentând una dintre cele mai importante cauze de deces care pot fi prevenite.

Cancer

Cancerul pulmonar ucide mai mulți oameni decât orice alt tip de cancer. Fumatul este factorul numărul unu de risc pentru cancerul pulmonar. Este responsabil pentru 87% din decesele de cancer pulmonar. Șansă de supraviețuire mai mult de cinci ani de la diagnosticare este de 1 la 5.

Fumul de țigară este responsabil și de alte tipuri de cancer, precum cel de ficat sau cancerul colorectal.

Bronhopneumopatia cronică obstructivă

BPOC este o boală respiratorie cronică ce afectează aparatul respirator și se manifestă prin îngustarea progresivă și ireversibilă a bronhiilor. Acest lucru determina o scădere progresivă a capacității respiratorii.

Fumul de țigară este principala cauza a BPOC, 80% dintre cazuri fiind vorba despre pacienți fumători. În marea majoritate a cazurilor, boală apare la fumători, după vârstă de 40 de ani.

Boli de inima

Fumatul dăunează aproape fiecărui organ din corp, inclusiv inimii. Fumul de țigară poate provoca îngustarea arterelor, ceea ce înseamnă un flux mai scăzut de sânge și de oxigen către inima. Mai mult, fumatul scade nivelul colesterolului bun și crește tensiunea arterială, ceea ce poate duce la acumularea de colesterol rău (ateroscleroza).

Accident vascular cerebral

Deoarece fumul de țigară afectează arterele, acesta crește riscul de formare a cheagurilor de sânge și poate declanșa un accident vascular cerebral. Un accident vascular cerebral are loc atunci când alimentarea cu sânge a creierului este blocată temporar.

Celulele creierului sunt lipsite de oxigen și încep să moară. Accidentul vascular cerebral poate provoca paralizie, tulburări de vorbire, alterarea funcției cerebrale și deces.

Astm

Fumatul produce degradarea accelerată a plămânilor. Bronhiile se îngustează, se secretă mai mult mucus bronșic, țesutul pulmonar își pierde elasticitatea. Este favorizată astfel apariția astmului bronșic. Acesta este agravat de expunerea în continuare la fumul de țigară, putând declanșa atacuri bruște și severe de astm.

Riscul de a dezvoltă astm bronșic este mai mare cu 31% la copiii care cresc în locuințe unde se fumează decât în cazul celor care cresc în case unde nu există fum de țigară.

Diabet

Fumătorii activi sau pasivi au cu până la 40% mai mari șanse de a dobândi diabet zaharat de tip 2 decât cei care nu fumează. În plus, odată diagnosticați cu diabet zaharat, fumatul crește riscul de complicații cum ar fi bolile de inima și rinichi sau circulație sangvină periferică slabă.

SURSA