Care este tradiția în a doua zi după Adormirea Maicii Domnului - Sărbătoare importantă

Iată câteva tradiții și obiceiuri populare legate de această sărbătoare, care arată credința și respectul românilor față de Sfinții Martiri Brâncoveni și de Icoana nefăcută de mână a lui Iisus Hristos.

Tradiții și obiceiuri populare la 16 august

- În unele zone ale țării, ziua de 16 august este cunoscută sub numele de **Sântămărie Mică** sau **Sântămărie de Toamnă**, pentru că este a doua zi după Adormirea Maicii Domnului, care este numită **Sântămărie Mare** sau **Sântămărie de Vară**. Se spune că în această zi, Maica Domnului își ia rămas bun de la toate florile și fructele pământului, care încep să se ofilească și să se coacă. De aceea, oamenii aduc la biserică flori și fructe pentru a fi sfințite și apoi le împart ca pomană. Se crede că astfel se asigură roade bogate și sănătate pentru anul următor.

- În alte zone, ziua de 16 august este numită **Sfântul Icoaner**, pentru că se cinstește Icoana nefăcută de mână a lui Iisus Hristos. Oamenii își scot icoanele din casă și le duc la biserică pentru a fi sfințite. Apoi le pun pe cap sau le ating cu fruntea, ca să primească binecuvântarea lui Hristos. Se spune că cel care privește cu credință la această icoană se vindecă de orice boală sau necaz.

- În Muntenia, ziua de 16 august este prilej de pelerinaj la mânastirile ctitorite de Constantin Brâncoveanu, unde se afla moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni. Cei mai mulți credincioși merg la Mânastirea Hurezi, unde este mormântul domnitorului și al fiului său Matei. Acolo se oficiază slujbe speciale și se cânta troparele și condacele sfinților. Pelerinii se închină la moaște și le sărută cu evlavie. De asemenea, vizitează muzeul mânastirii, unde pot admira operele de artă brâncovenească: picturi, sculpturi, broderii, cărți etc.

- În Oltenia, ziua de 16 august este marcată prin diferite jocuri și distracții populare. Se organizează târguri, iarmaroace, nedei, hore și chefuri. Oamenii se îmbrac în costume populare și dansează pe ritmuri de muzică tradițională. Se consuma bucate alese: sarmale, fripturi, plăcinte, cozonaci etc. Se bea vin și țuică din belșug. Se spune că astfel se arată bucuria pentru victoria credinței asupra morții.