Care este miza refuzului Austriei de a accepta România în Schengen. Negocierile pe axa Viena-București s-au împotmolit în „Neptun Deep”
Refuzul brusc al Austriei pentru aderarea României la spațiul Schengen are, de fapt, o miză mult mai mare. Potrivit unor surse, austriecii ar vrea gazele din Marea Neagră pentru a fi de acord cu intrarea României în Schengen. Mai exact, Austria ar vrea modificarea legii offshore.
Se pare că Austria vrea gazele din Marea Neagră pentru a fi de acord cu intrarea noastră în Schengen, potrivit surselor. “Adevărata miză pentru Austria este reprezentată, de fapt, de gazele din Marea Neagră. Austriecii vor acum modificarea legii offshore în acest sens, pentru că legea actuală prevede faptul că România deține dreptul de preempţiune la achiziția gazelor. Iar Austria vrea ca toată cantitatea produsă din Marea Neagra, partea Petrom, să fie dusă prin Ungaria către Austria, 25% să rămână în Ungaria și 75% să meargă spre Austria și Bavaria”, potrivit surselor.
Autoritățile române au spus în nenumărate rânduri că așteaptă de la OMV Petrom și Romgaz decizia finală cât mai curând, în condițiile în care modificările la Legea Offshore au fost făcute în consultare cu firmele implicate.
În vară, Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a spus că există o prevedere din acordul petrolier de concesiune a perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, care stipulează că operatorii concesionari ai perimetrului, OMV Petrom și Romgaz, sunt obligați să declare oficial, până la finalul acestui an, că zăcămintele descoperite au valoare comercială și pot fi exploatate în condiții de rentabilitate economică.
În luna noiembrie, Preşedintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere la Palatul Cotroceni, cu o delegaţie a OMV Petrom, condusă de directorul general executiv al OMV şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern, iar proiectul Neptun Deep a fost un subiect distinct de discuție.
Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat conducerii OMV începerea cât mai rapidă a exploatărilor offshore în cadrul perimetrului deţinut de Romgaz şi OMV Petrom, având în vedere că legea offshore este una favorabilă şi se află în vigoare.
Conducerea OMV a prezentat președintelui Iohannis stadiul proiectului şi paşii cheie realizaţi, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiţie la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil. În vară, conducerea OMV Petrom spunea că va lua decizia cu condiția clarificării unor prevederi din noua Lege offshore legate de condițiile de vânzare a producției din Neptun Deep.
Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, afirmă că în acest moment „are sens” includerea Croaţiei în spaţiul Schengen, însă nu şi admiterea României şi Bulgariei.
Într-un interviu acordat ziarului Kurier la un an de la preluarea mandatului de ministru de Interne, Gerhard Karner reafirmă poziţia exprimată anterior cu privire la admiterea Croaţiei, României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.
„Pentru noi se aplică decizia conform căreia credem că are sens să includem Croaţia şi să nu includem acum Bulgaria şi România. Este important – în cazul sistemului de azil, reţineţi – ca trei aspecte de bază să funcţioneaze: protecţia frontierelor externe, refuzurile şi distribuirea. Adevărul este că multe lucruri nu funcţionează în aceste domenii. Şi de aceea trebuie să continuăm să muncim şi să luptăm”, a afirmat ministrul austriac de interne în interviul acordat Kurier, întrebat despre posibilul veto al Austriei cu privire la aderarea celor trei ţări la spaţiul Schengen, potrivit News.ro
În urmă cu două săptămâni, Karner a declarat pentru cotidianul „Kurier” că este un moment nepotrivit pentru extinderea spaţiului Schegnen, în ciuda recomandării făcute de Comisia Europeană de a primi România, Bulgaria şi Croaţia în spaţiul european de liberă circulaţie.
Ulterior, conform relatărilor presei croate, cancelarul Karl Nehammer a afirmat, în timpul unei vizite la Zagreb, că Austria va susţine candidatura Croaţiei pentru aderarea la spaţiul Schengen, dar are obiecţii faţă de candidaturile României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie.
Chestiunea aderării la Schengen a României, Bulgariei şi Croaţiei pare să fi creat neînţelegeri între partidele coaliţiei de guvernare de la Viena, vicecancelarul Werner Kogler, lider al Partidului Verzilor, declarând, potrivit cotidianului „Kurier”, că nu este de acord cu evaluarea colegilor conservatori din OeVP şi că „Austria susţine în continuare oficial aderarea României şi Bulgariei” la spaţiul de liberă circulaţie.