Când va ajunge inflația din România la apogeu - Previziune sumbră chiar de la BNR

"Vârful de inflaţie va fi atins probabil în trimestrul trei. Scenariul nostru principal pe care l-am publicat în primăvară vorbea despre un vârf în lunile iunie, iulie, dar aveam şi un scenariu al doilea, de risc, cu multe elemente care ar fi presupus riscuri suplimentare. Din păcate s-a materializat acel scenariu. Toate riscurile pe care le-am pus, de la preţurile la combustibil, la materii prime, în creştere pe plan mondial, o perioadă agricolă cu anumite dificultăţi, continuarea războiului din Ucraina şi alte câteva pe plan intern s-au materializat şi, în consecinţă, vârful din trimestrul acesta se mută probabil în trimestrul al treilea", a explicat marţi Dan Suciu, la Digi24.

Potrivit acestuia, mare parte a scumpirilor a avut loc în intervalul martie - iunie, iar în perioada următoare vor urma ajustări de mai mică amploare.

"Este important de spus că mare parte a scumpirilor sau a creşterii indicelui de inflaţie s-a produs în lunile martie - iunie, urmează eventuale ajustări suplimentare de mai mică anvergură. Vârful este aproape. Noi anticipam un 14 şi ceva la sută în această lună (iulie, n.r.), este 15%, suntem undeva aproape", a precizat sursa citată.

Pe de altă parte, Suciu a menţionat că recesiunea este un scenariu luat în calcul arătând, totodată, că avansul economic din primul trimestru, care a depăşit aşteptările, s-a bazat pe o creştere semnificativă a consumului, probabil pe baza economiilor realizate în pandemie.

"Recesiune este foarte probabil un scenariu pe care îl luăm în calcul dar pe care încercăm să îl evităm. Creşterile de preţuri la energie au, cum spunea şi guvernatorul, un dublu efect. Atât un efect recesionist dar şi un efect inflaţionist. Ceea ce creează mari probleme în a gestiona un subiect de asemenea complexitate prin decizii de politică monetară dar şi prin politici fiscal-bugetare. Acestea sunt presiunile şi provocările în acest moment, greu de cuantificat şi greu de prognozat în linii concrete, simpliste, care ajută la înţelegerea situaţiei. Dar situaţia are complexitatea ei şi în consecinţă e foarte greu de tradus în termeni foarte simpli", a subliniat Dan Suciu.

Potrivit acestuia, dacă presiunea preţurilor la energie va continua, situaţia se va resimţi în toamnă.

"În trimestrul unu a fost o perioadă când am avut o creştere a consumului semnificativă, probabil pe baza economiilor făcute în pandemie, a dorinţei de cheltuire a banilor din pandemie acest lucru s-a manifestat pe deplin. Să nu uităm, însă, că am avut şi creşteri salariale semnificative inclusiv în primul trimestru din acest an. Până în aprilie, indicele anualizat de creştere a salariului era de 10% ca şi inflaţia la data respectivă deci, propriu-zis, nu s-a simţit în primele luni ale anului semnificativ inflaţia de vreme ce am avut creşterile medii de salarii la nivelul inflaţiei. Acum suntem într-o altă perioadă. Lucrurile sunt ceva mai complicate, probabil că în toamnă, dacă presiunea preţurilor la energie va continua să se manifeste, această situaţie complicată se va resimţi pe deplin. De aceea spunem că vârful problemelor se va înregistra în trimestrul al treilea", a explicat reprezentantul BNR.

El consideră că şi în trimestrul doi România poate înregistra creştere economică subliniind, însă, că problema o reprezintă complexitatea fenomenului care presupune creşteri de preţuri la energie, care nu pot fi controlate prin factori interni, şi o inflaţie globală care transmite inflaţie în spaţiul intern.

"Creşterea din primul trimestru a surprins pe toată lumea. Nu neapărat că am avut creştere cât cifra în sine, 5 procente a fost o cifră semnificativă. Trimestrul doi a adus câteva elemente suplimentare de îngrijorare dar nu cred că a anihilat complet potenţialul de creştere al economiei. Am avut anumită presiune şi pe politica salarială, în consecinţă ne putem aştepta să avem şi trimestrul doi un trimestru de creştere. Nu asta e neapărat problema. Problema o reprezintă complexitatea fenomenului care presupune creşteri de preţuri la energie, pe care nu le poţi controla prin factori interni, ele vin din afară în mare majoritate, o inflaţie globală care transmite, până la urmă, influenţe şi pe spaţiul intern. Mare parte a inflaţiei este de provenienţă externă deci noi importăm inflaţie. În consecinţă, până când lucrurile nu se vor tempera pe plan mondial este foarte greu de controlat un fenomen global", a mai precizat Suciu.

Cât priveşte evoluţia dobânzilor, purtătorul de cuvânt al băncii centrale a atras atenţia că indicele ROBOR este la jumătatea inflaţiei, iar până când inflaţia nu va intra pe o traiectorie descendentă este greu de crezut că indicele va evolua altfel. Totodată, Dan Suciu a arătat că acele niveluri foarte reduse ale ROBOR, de 0,2 - 0,6% pe an, atinse în 2016, nu erau naturale.

"Indicele ROBOR se apropie de 7%, dar inflaţia este 15%. Deci este cumva la jumătate inflaţiei. Până când nu vom avea o încetinire semnificativă a inflaţiei şi până când de fapt inflaţia nu va începe să intre pe un trend descendent, undeva spre finalul anului, e greu de spus că indicele va evolua altfel. Este un indice deranjant mai ales după ce o lungă perioadă de timp a fost la nivel de 1, 2 chiar zero dacă ne amintim, 0,6, 0,4, 0,2, nivelul cel mai scăzut în 2016. Este greu să gestionezi aceste creşteri dar nici acele niveluri ale indicelui nu erau naturale. Am trăit într-o perioadă în care am avut această situaţie cu totul excepţională, cu dobânzi chiar negative pe plan mondial, iar acum se recuperează cu vârf şi îndesat. Dacă ne uităm la un credit pe medie luat undeva la începutul anilor 2010, care a beneficiat de o dobândă extrem de scăzută, în perioada respectivă, acum recuperează. Pe medie ieşim la un credit care are o dobândă relativ normală. Ştiu că este greu să suporţi toate aceste chestiuni dar trebuie înţeles fenomenul dincolo de situaţia deranjantă prin care treci atunci când trebuie să plăteşti o rată. Trebuie înţeles fenomenul în complexitatea lui, cu scăderile şi creşterile pe care le induce un indice de genul acesta", a explicat sursa citată.

În context, Suciu consideră că în această perioadă reducerea creditării este firească arătând că majorarea dobânzii de politică monetară are acest scop, de a reduce creditarea pentru a preîntâmpina creditele neperformante. El a amintit că în criza precedentă creditele restante depăşiseră 20% din portofoliul de credite.

"Este o perioadă în care reducerea creditării este firească. Creşterea dobânzii de politică monetară are acest efect, acest scop de a reduce şi creditarea într-o bună măsură tocmai pentru a preîntâmpina aceste elemente de credite neperformante. Faptul că băncile sunt mult mai precaute arată că au învăţat o lecţie importantă. Să nu uităm, în criza precedentă creditele restante trecuseră de 20% din portofoliul de credite. Acum sunt sub 4%, 3, 3 şi ceva. Probabil vor creşte dar nu ne aşteptăm la o creştere semnificativă tocmai datorită faptului că am învăţat lecţia. Cu toţii. De altfel, şi Banca Naţională are câteva constrângeri în a limita expunerile pe credite pentru anumite persoane, deci lucrurile sunt la un alt nivel de înţelegere a unui fenomen extrem de complex şi din păcate care costă", a mai spus Dan Suciu.

Pe de altă parte, acesta a precizat că dobânda de referinţă este mai jos decât în celelalte ţări din zonă, care au urcat dobânzile într-un ritm mai rapid pentru că acestea erau aproape de zero.

"Cu dobânda de referinţă suntem mai jos decât celelalte ţări din zonă tocmai pentru că celelalte ţări au început cu paşi mult mai mari, de vreme ce au avut dobânzile aproape de zero. A fost nevoie să crească într-un ritm mult mai rapid pentru a stăvili efectele inflaţioniste care se produceau atunci în momentul în care aveau dobânzile extrem de jos. Noi nu ne-am jucat cu dobânda atât de mult, a fost mult mai lentă mişcarea de dobândă pentru că mişcările bruşte de dobândă au efecte contrariante asupra celor care sunt în piaţă. Nu e de dorit să forţezi dobânda de politică monetară într-o direcţie sau cealaltă. Este bine să ai un pas mai lin. Ne-am permis acest pas. El a dat respiraţie şi economiei, cu siguranţă şi de aceea am avut creşterea economică din primul trimestru care a mai adus ceva oxigen în economie. Ne preocupă şi această situaţie economică în general, nu vrem ca banca naţională să oprească creditarea cu desăvârşire. Trebuie să ţinem cont şi de elementele care văd economia în ansamblu. Să nu uităm că beneficiem de un curs care are o anumită stabilitate, este un câştig semnificativ într-o perioadă în care toţi ceilalţi indici economici sunt extrem de volatili", a transmis purtătorul de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu.