MENIU

Camera Deputaților a decis: Aceste animale nu vor mai putea fi sacrificate în România. Fermele deja existente se vor închide

Camera Deputaților a decis: Aceste animale nu vor mai putea fi sacrificate în România. Foto: Profimedia

Un eveniment semnificativ în domeniul protecției animalelor a avut loc marți, când Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege ce interzice creșterea și sacrificarea șinșilelor și nurcilor în scopul obținerii blănurilor. Această reglementare va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027 și reprezintă o modificare importante în sector. 

Deputații au votat marți cu 217 voturi „pentru”, 6 „împotrivă” și 7 abțineri pentru acest proiect de lege care interzice, începând cu data menționată, creșterea, capturarea intenționată și uciderea speciilor de șinșila și nurcă în scopuri comerciale.  

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.205/2004 privind protecţia animalelor, în sensul interzicerii creşterii şi uciderii animalelor în scopul obţinerii blănurilor şi comercializării lor. 

Potrivit unui amendament al PNL, semnat de liderul de grup Gabriel Andronache, prevede că, prin excepţiede la prevederile alin. (1), creşterea, capturarea intenţionată, precum şi uciderea, în scopuri comerciale, a speciilor de şinşila şi de nurcă sunt interzise, începând cu data de 1 ianuarie 2027. 

Iniţiatorul amendamentului precizează că o perioadă de tranziţie de 2 ani de zile este soluţia potrivită pentru fermele de animale de blană din România.

Animalul care începe să dispară din gospodăriile românilor. În trecut fiecare familie avea cel puțin un exemplar

”Concret, de la promulgarea legii şi până la sacrificarea ultimului animal de blană dintr-o astfel de fermă vor trece cel mult doi ani de zile. O perioadă de tranziţie este necesară pentru a răspunde nevoii de predictibilitate economică, iar deţinătorii fermelor să aibă timp pentru a-şi lichida afacerile. În acelaşi timp, angajaţii acestor  ferme  trebuie  să  aibă  timp  pentru găsirea  altor  locuri  de  muncă  –  pe  cont propriu sau cu ajutorul proprietarilor fermelor. 24 de luni constituie o perioadă suficientă de tranziţie,  luând  în  considerare  dimensiunile reduse  ale  acestui  sector  în  România:  două ferme de nurci americane care au rămas să îşi desfăşoare activitatea în  ţara  noastră şi  mai puţin de 10 ferme de şinşile. 

”Această perioadă de 24 de luni include două cicluri  complete  de  producţie,  împreună  cu câteva luni de zile pentru parcurgerea tuturor etapelor  juridice  şi  practice  care  presupun desfiinţarea respectivelor ferme. De asemenea, în cei 2 ani de zile prevăzuţi, angajaţii din aceste ferme vor putea să facă tranziţia către alte locuri de muncă, inclusiv (la nevoie) urmând cursuri de recalificare profesională”, mai arată iniţiatorul. 

În România, acest sector este unul foarte mic, fiind raportate doar două ferme de nurci americane și mai puțin de 10 ferme de șinșile. Chiar dacă numărul acestora este redus, angajații acestor ferme vor trebui să își găsească noi locuri de muncă odată cu închiderea acestora.

Cea mai scumpă reședință din lume. Unele țări au PIB-ul mai mic decât cotația acesteia. Suma este colosală

Proiectul de lege care propune interzicerea fermelor de nurcă americană și șinșilă a fost blocat de aproape un an în Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaților. Deși a fost aprobat de Senat și a primit aviz favorabil de la Comisia Juridică, votul final în plenul Camerei a fost amânat de patru ori, din cauza lipsei unui raport din partea Comisiei pentru Agricultură.

România se număra printre ultimele state din UE care încă permite creșterea animalelor pentru blană, deși numărul fermelor a scăzut de la peste 150 în 2013 la doar 9 în 2023. Inițiativa de interzicere este susținută de peste 67% dintre români, iar petițiile pentru eliminarea fermelor de blănuri au adunat 74.000 de semnături.

Investigațiile Humane Society International din 2022 au dezvăluit abuzuri grave în aceste ferme, unde animalele erau ținute în condiții deplorabile și ucise brutal. Pe lângă problemele de cruzime, fermele de blănuri reprezintă și un risc de biosecuritate, crescând riscul apariției de noi pandemii, avertizează cercetătorii. 

Mai multe articole despre:
camera deputatilor lege sinsila nurca ferme blana