Călin Popescu Tăriceanu rupe tăcerea: va candida sau nu la prezidențiale?
Călin Popescu Tăriceanu este unul dintre cei mai puternici lideri politici ai României. Președintele ALDE stăpânește aproape perfect arta negocierii și a reușit să rămână permanent pe tabla de șah a puterii, fie că la conducerea țării s-au aflat partide de stânga sau de dreapta.
Într-un interviu pentru Capital și Evenimentul Zilei, al doilea om în stat a dezvăluit dacă va candida la alegerile prezidențiale în cele din urmă, dar și ce greșeală imensă a făcut PNL cu Rareș Bogdan.
Capital: Domnlule Președinte, guvernul Dăncila a produs mari emotii sectorului bancar, asigurari, energie, telecomunicatii prin OUG 114. Cum va gândiți să remediați unele din efectele ordonanței?
Călin Popescu Tăriceanu: Se spune că, pe piața transplanturilor cardiace, cele mai căutate sunt inimile de bancheri, pentru că sunt nefolosite. Dincolo de glumă, cu toții vedem că ceva nu e în regulă cu dobânzile bancare din România. Mulți români trăiesc, călătoresc sau fac afaceri în țări ale Uniunii Europene și văd că acolo dobânzile la credite sunt de 3-4 ori mai mici decât în România. Și atunci îți pui întrebarea firească: de ce? La început spui că piața românească nu este suficient de matură, că românii nu au învățat încă să lucreze cu băncile, dar vezi că trec anii și nu se întâmplă nimic, dobânzile continuă să crească în loc să scadă. Și atunci nu ai altă soluție, ca guvern, ca parlament, decât să intervii. Să știți că nouă, liberalilor, nu ne-a fost ușor să acceptăm această intervenție pentru că noi credem în dereglementări, într-o implicare cât mai redusă a statului în economie, dar sunt momente în care trebuie să-ți calci pe aceste principii pentru a face ceea ce e bine pentru cei mai mulți.
Dar OUG nu a produs doar nemulțumiri, așa cum strigă opoziția. Ordonanță a adus la suprafață muncă la negru din construcțîi. Nu e un secret că zeci de mii de români de pe șantierele din România erau plătiți cu salariu minim pe economie și restul banilor ii luau cash de la patron. Pierdeau la pensie, pierdeau la asigurări sociale și patronii mai stăteau și cu frică în san că vine ANAF-ul peste ei. Scutirea de taxe suplimentare a făcut că salariile să crească în mod spectaculos fără că antreprenorii să cheltuie mai mulți bani pe fondul de salarii. Un efect secundar al acestei măsuri este că salariile în construcții încep să fie competitive cu cele din afară motiv pentru care am putea vedea venind acasă mai mulți români aflați azi pe șantierele Europei. Aici, aș face o mică paranteză, apropo de teza unor minți înfierbîntate că românii pleacă afară doar pentru că nu mai suportă umilința. Dar, pînă la izbucnirea crizei economice, zeci de mii de români au migrat în Spania, pentru că acolo se producea un boom economic și construcțiile duduiau. Cînd a venit criză, piața spaniolă s-a prăbușit și un mare număr de români a plecat imediat spre țări că Belgia, spre exemplu, unde salariile sunt mult mai mari în construcții decît la noi. Dovadă că oamenii nu părăsesc o țară din umilință, ci în goana după munci bine plătite. Dacă oferim condiții salariale bune, ne vom vedea compatrioții întorși în țară, dacă nu, nu. Punct!
Restul interviului, pe www.capital.ro