EXCLUSIV Poftiţi în locul ascuns: buncărul secret al lui Nicolae Ceaușescu! Reportaj VIDEO în Palatul Primăverii
Exclusiv online | www.realitatea.net a obţinut permisiunea de a face un reportaj multimedia fără precedent în Palatul Primăverii, reşedinţa familiei Ceauşescu din 1965 şi până în 1989. Este pentru prima oară când un site de ştiri are acces nelimitat în imobilul care aparţine acum RAAPPS, inclusiv în celebrul buncăr, obiectiv care nu face parte din turul standard pe care publicul îl poate efectua de miercuri până duminică. De altfel, buncărul antiatomic a fost văzut de foarte puţine persoane, motiv pentru care site-ul realitatea.net vă oferă mai jos imagini filmate. Demersul jurnalistic al site-ului Realitatea nu s-a oprit aici. Puteţi vedea, în galeria foto, în imagini comparative "atunci și acum", cum arătau unele încăperi înainte de 1989 şi cum arată acum!
De: Cristian Otopeanu
"Bună dimineaţa! În Primăverii 50, vă rog". Aşa a sunat îndemnul jurnalistului realitatea.net pentru taximetrist. Şoferul porneşte aparatul de taxat şi, după câteva momente de tăcere, se lămureşte: "Acasă la Ceauşescu, nu?". Fostul şef de stat, împuşcat în 1989, nu mai locuieşte acolo de aproape trei decenii, însă celor trecuţi de 35 de ani le este familiară această adresă.
Maşina se pune în mişcare uşor. Este 10:00 dimineaţa şi o ploaie torenţială de început de iulie înveleşte tot Bucureştiul. Meteorologii au decretat cod portocaliu de ploi şi vijelii. Şi asta după ce, în urmă cu nici două zile, Capitala a fost sub cod roşu de caniculă, al treilea în istoria României, cu temperaturi care atingeau 55 de grade Celsius la nivelul solului. Avansăm anevoios. Traficul este lejer, însă ploaia pune probleme.
Cel puţin 2.500 de euro costă metrul pătrat de teren în Primăverii
Ajungem la destinaţie, în zona unde metrul pătrat se vinde cu peste 2.500 de euro. Celebrul cartier Primăverii are aproape 80 de ani. Aici au locuit membrii marcanţi ai nomenclaturii comuniste, iar după \"90 şi-au făcut apariţia cei mai bogaţi români. Mai multe construcţii noi s-au ridicat aici în ultimii 25 de ani, spărgând uşor configuraţia arhitecturală iniţială, dar aerul de cartier select încă se păstrează.
Denumit în trecut Obiectivul P50, Palatul din Primăverii, situat la intersecţia Bulevardului Primăverii cu Bulevardul Mircea Eliade, a fost cel mai bine păzit imobil înainte de Revoluţie. Cu excepţia locatarilor din zonă, a demnitarilor, a angajaţilor şi a corpului de pază, nimeni altcineva nu avea voie să se apropie de casa în care locuia Nicolae Ceauşescu împreună cu Elena Ceauşescu şi cu cei trei copii ai lor. Mai mult, circulaţia maşinilor era interzisă în perimetru, iar la încrucişările de străzi aflate în jurul reşedinţei prezidenţiale erau puncte de control pentru pietoni şi maşini.
80 de camere are Palatul, 40 se vizitează. Buncărul nu face parte din turul standard pentru public
Ne întoarcem în prezent. Palatul Primăverii, deschis pentru public abia anul trecut, nu poate fi vizitat lunea. Directorul Palatului, Emanuel Costoiu, îl invită înăuntru pe jurnalistul www.realitatea.net, urmând ca un ghid să facă turul. Clădirea este aproape pustie, singurii care mişună sunt câţiva angajaţi, iar luminile sunt aprinse doar în momentul în care se intră într-o încăpere. La ieşire, sunt stinse. "Se face economie", mărturiseşte ghidul, care apoi continuă: "Haideţi să începem".
Vă lăsăm acum în compania imaginilor filmate. Dintre cele 80 de încăperi ale Palatului, se vizitează 40. Site-ul Realitatea a făcut o selecţie a celor mai importante camere şi vi le prezintă mai jos, în VIDEO. Ultima încăpere din reportajul online este buncărul antiatomic, pe care puţini au avut ocazia să îl vadă.
1. Intrarea în Palatul din Primăverii
Potrivit directorului Palatului, construcţia imobilului a început în 1960 şi a fost finalizată în 1965, atunci când cuplul Ceauşescu s-a şi mutat. Palatul Primăverii a fost proiectat de arhitectul Cezar Lăzărescu, sub ghidajul şi atenta observaţie a familiei Ceauşescu. În 1970, reşedinţa prezidenţială a fost extinsă.
2. Biroul de lucru al lui Nicolae Ceauşescu (sunetul din video provine de la un tunet puternic care a lovit zona chiar când jurnalistul realitatea.net filma)
Încăperea are aproximativ 50 de metri pătraţi. Biroul este din lemn masiv de cireş. Covorul este persan, cadou făcut lui Nicolae Ceauşescu de către Mohammad Reza Pahlavi, fostul şah al Iranului. La un moment dat, în această cameră a stat tabloul "Car cu boi" de Nicolae Grigorescu (vezi galeria foto de mai sus!), dar după Revoluţie a fost returnat Muzeului Naţional de Artă. De asemenea, şeful spionajului românesc din perioada 1972-1978, Ion Mihai Pacepa, venea aici.
3. Piscina
Era locul de relaxare preferat de Nicolae şi Elena Ceauşescu. Mozaicul veneţian, format dintr-un milion de bucăţele, a fost montat în doi ani. Olga Porumbaru şi Florin Pârvulescu sunt cei doi artişti care au lucrat şi ale căror nume sunt încrustate în piesele mozaicului. 2,10 metri este adâncimea piscinei, care are o lungime de 20 de metri.
4. Baia
Denumită "baia de aur", a fost construită când Palatul a fost extins, între 1970 - 1971. A devenit celebră după ce a apărut în imaginile filmate şi prezentate la Revoluţie. Motivul? Lumea era manipulată să creadă că robinetele şi chiuveta erau fabricate din aur, numai că adevărul era cu totul altul: robinetele, chiuveta, ţevile şi mozaicul erau doar poleite cu aur, ca să aibă un aspect preţios. Concret, aceste elemente erau suflate cu pulbere aurie de 10 grame.
5. Dormitorul comun
Dormitorul comun al cuplului este un punct de atracţie. Pe el pot fi văzute două dintre pijamalele originale ale celor doi şi un aşternut de pat, de asemenea original. Pe canapeaua alăturată, stăteau cei doi labradori ai familiei Ceauşescu.
6. Dormitorul Elenei Ceauşescu
Soţia lui Nicolae Ceauşescu obişnuia să doarmă aici la prânz, pentru siestă. Se observă în imagini seiful personal.
7. Buncărul antiatomic
Acesta este locul ascuns, situat la aproape 10 metri sub pământ. Este încăperea prevăzută pentru ca familia Ceauşescu să se poată ascunde în caz de bombardament. Intrarea în buncăr este bine mascată de o uşă capitonată, după care urmează o a doua uşă, metalică, masivă, închisă ermetic. Dar cum ajungi aici? După ce intri în Palat, pe partea dreaptă este o scară de coborâre către cramă. Sistemele de ventilaţie se află în partea de sus a pereţilor, iar temperatura este scăzută, comparativ cu restul camerelor. Din această încăpere se pleacă spre buncăr, trecând printr-o altă cameră de tranziţie. Nimeni nu poate preciza dacă există plumb sau dacă sunt alţi factori de izolare. În acest moment, intrarea în tunel este zidită, lucru care s-a petrecut după Revoluţie, potrivit explicaţiilor oficiale. Nimeni dintre oamenii direct implicaţi în administrarea Palatului, contactaţi de realitatea.net, nu a ştiut sau nu a dorit să explice cauzele care au dus la acest lucru.
CIFRE:
15.000 de metri pătraţi era suprafaţa iniţială a proprietăţii Palatul Primăverii. În prezent, după ce o parcelă din grădina din faţa palatului a ajuns în proprietatea Ambasadei Kuweitului, fântâna originală şi aleea fiind distruse, iar alte parcele de teren au fost şi ele înstrăinate, suprafaţa a scăzut la doar 4.800 metri pătraţi
20 de milioane de euro este valoarea de piaţă a Palatului Primăverii, imobil plus teren, conform companiei de consultanţă imobiliară Ragatta Real Estate
400.000 de euro încasează anual Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat de pe urma casei soţilor Ceauşescu, potrivit estimărilor
NOTĂ: Fotografiile de arhivă folosite în material aparţin Palatului Primăverii, iar fotografiile şi filmările actuale au fost realizate de autorul reportajului, Cristian Otopeanu
.