Boloș îi amenință cu armaghedonul pe evazioniști. „Activitatea economică ilicită va fi urmărită de serviciile teritoriale judeţene”

"Avem această, să zicem, noutate pentru militarizarea inspectorilor antifraudă. Trebuie să spun că noutatea nu e numai aceasta, legată de militarizare şi de această posibilitate pe care o vor avea legală de port de armă, inclusiv de protecţie în timpul serviciului, ci structurile teritoriale judeţene, foarte important acest lucru, să ştie evazioniştii că activitatea economică ilicită va fi, cu data aprobării ordonanţei de urgenţă, urmărită de aceste servicii teritoriale judeţene. Până acum funcţiona la nivelul regiunii. Dacă se întâmpla o faptă de evaziune fiscală într-un judeţ care era parte din regiune, vă daţi seama, trebuia să se ducă cu maşina, inspecţia antifraudă, făcea două-trei ore pe drum, ajungea acolo, mai stătea o oră, se termina programul de muncă şi mare parte din timpul alocat pentru combaterea activităţilor economice ilicită era pierdută pe drumuri şi, din punctul meu de vedere, o ineficienţă care făcea ca activitatea economică ilicită să prindă contur şi să fie una căreia de abia îi facem faţă", a spus Boloş în cadrul unui interviu.

Ministrul Finanţelor a precizat că se doreşte consolidarea statutului pe care îl au inspectorii antifraudă şi capacitatea instituţională a acestei direcţii generale.

Mesajul lui Klaus Iohannis pentru noul președinte al Ungariei: „Aştept cu nerăbdare să lucrăm împreună în beneficiul popoarelor noastre”

Întrebat dacă se vor face angajări, Marcel Boloş a declarat că până în prezent nu au existat structuri antifraudă la nivel judeţean şi va fi nevoie de personal, dar şi de mijloace de transport specifice.

Ministerul Finanţelor a publicat vineri, în transparenţă decizională, un proiect de OUG privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii instituţionale a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, reorganizarea activităţii acesteia precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. 

Despre reforma pensiilor generale, cât şi reforma salarizării unice

Cererea de plată numărul patru este una dintre cele mai grele din perspectiva reformelor, pentru că include atât reforma pensiilor generale, cât şi reforma salarizării unice, dar şi reforma impozitelor şi taxelor şi, discutând foarte pragmatic şi realist şi tehnic, cred că în prima jumătate a anului 2025 se vor lua măsurile fiscale care probabil vor intra în vigoare începând cu 1 iulie 2025, a declarat, luni seara, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

Surpriză uriașă de la ANAF. Ce s-a întâmplat cu încasările pe primele 2 luni?

"Anul 2024 a fost anul declarat cu zero impozite şi taxe şi acest lucru este legiferat în Legea bugetului de stat. Dar angajamentul pe care îl avem în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este unul străin. Ştie toată lumea că avem această sarcină, acest angajament faţă de Comisia Europeană şi va trebui să ni-l onorăm pentru a putea continua implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Cererea de plată numărul patru este una dintre cele mai grele din perspectiva reformelor, pentru că ea include atât reforma pensiilor generale, cât şi reforma salarizării unice, dar şi reforma impozitelor şi taxelor. Acum, discutând foarte pragmatic şi realist, şi tehnic, cred că în prima jumătate a anului 2025 se vor lua măsurile fiscale, care probabil vor intra în vigoare începând cu 1 iulie 2025. Acest lucru rămâne de văzut, ce va stabili noul Guvern", a spus Boloş în cadrul interviului.

El a subliniat că, atunci când se discută despre o utilizare eficientă a banilor publici, nimeni nu doreşte să raţionalizeze procesul de utilizare a fondurilor publice, iar când se pune problema de impozite şi taxe "nici atât".

"Politica fiscală şi creşterea de impozite şi taxe nu au fost niciodată bine primite de către contribuabili. Pe de altă parte, trebuie să ştim că avem un sistem fiscal care este unul dintre cele mai avantajoase din Uniunea Europeană, în care avem o cotă unică de 10% la impozitul pe venit, avem impozitul pe profit 16%, avem taxa pe valoare adăugată 19%. Este adevărat că avem contribuţiile asupra muncii cele mai mari din Uniunea Europeană, dar aici, de-a lungul timpului, nu am găsit un echilibru între ceea ce înseamnă impozitarea capitalului, a consumului şi a forţei de muncă şi, din această perspectivă, o reechilibrare între cei trei piloni importanţi ai fiscalităţii este necesară şi poate la noua reformă privind impozitele şi taxele avem în vedere acest lucru", a afirmat ministrul Finanţelor.

Ministrul Finanţelor Publice prezintă scuze pentru neplăcerile provocate de sistemul e-Factura

Întrebat dacă pachetul de măsuri va cuprinde recomandările Fondului Monetar Internaţional, precum impozitarea progresivă, taxe mai mari pe proprietate sau taxe verzi pentru maşini, Marcel Boloş a răspuns că este prematur de spus care va fi linia de urmat pentru noua politică fiscală, dar a reiterat că e nevoie de recalibrarea acestor trei piloni pentru a lăsa loc liber ajustărilor la contribuţiile privind munca.

"Recomandările pe care le-a făcut Banca Mondială se înscriu în linia aceasta a ceea ce a declarat Fondul Monetar Internaţional atât în ceea ce priveşte taxarea verde, cât şi celelalte elemente de reformă. E prematur de spus care va fi linia care va fi de urmat pentru noua politică fiscală a României, însă este o realitate şi toată lumea vede acest lucru, că avem contribuţiile de muncă exagerat de mari şi din această perspectivă trebuie să facem şi mai atractivă politica de resurse umane a României. Pe de o parte. Pe de altă parte, cum am menţionat mai înainte, este nevoie de această recalibrare între impozitarea consumului, impozitarea capitalului şi a forţei de muncă, pentru a lăsa loc liber contribuţiilor, loc liber pentru ajustările la contribuţiile asupra muncii, care ar crea o supapă şi un răgaz pentru mediul de afaceri, care cred că s-ar bucura de astfel de soluţii", a explicat ministrul Finanţelor.

Robotul care ajută clienții la cumpărături, introdus în supermarketuri. Angajații deja se tem că vor fi înlocuiți