Bolnavii români de hemofilie și cei de hepatită trăiesc o dramă în România
Pacienții români cu hepatită și hemofilie sunt nevoiți să facă față afecțiunii cronice fără un acces lărgit la tratament, susțin reprezentanții Alianței Pacienților Cronici din România, care solicită actualizarea "imediată" a listei de medicamente compensate și gratuite astfel încât acești pacienți să poată beneficia de tratamentele de care au nevoie.
APCR mai solicită crearea unui sistem de sănătate centrat pe pacient, eliminarea "discriminării și asigurarea egalității de șanse" între pacienții comunitari, obligația statului, conform Directivei UE, de finanțare a sistemului de sănătate cu minimum 6% din PIB, programe și registre naționale pentru bolile cronice, acolo unde nu există, crearea cadrului legal și implementarea medicinii personalizate și a soluțiilor e-healthtru bolile cronice cu impact în populație, dar și implementarea de către autoritățile din domeniu de programe și campanii de prevenție și screening pentru bolile cronice cu impact.
"Din păcate, accesarea tratamentului necesar pentru supraviețuire este dificil pentru toți bolnavii cronici din România, indiferent de afecțiunea de care suferă aceștia. Bugetul sănătății este subfinanțat, România aflându-se pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește procentul din PIB alocat sănătății cu un procent de 3,4%, iar pacienții nu au mai beneficiat de terapii noi, mai eficiente, din anul 2008, când a fost actualizata lista medicamentelor compensate și gratuite", susține APCR într-o declarație remisă presei și care va fi înaintată Consiliului Europei, Parlamentului Europei și autorităților din România.
APCR, în parteneriat cu Platforma Europeană de Dezvoltare, a organizat joi, în cadrul Parlamentului European din Bruxelles, primul eveniment dintr-o serie ce urmează a avea loc în acest an, sub sloganul "Pacienții Români — Pacienți Europeni".
În cadrul acestei întâlniri a fost abordată problematica tratamentelor pentru hemofilie și hepatite, domenii sensibile, în care nevoile pacienților români rămân în continuare foarte mari.
La eveniment au participat membri ai Parlamentului European, factori de decizie la nivel european, reprezentanți ai societății civile și ai asociațiilor de pacienți din România, jurnaliști.
"Atât bolnavii români de hemofilie, cât și cei de hepatită trăiesc o dramă, ei neavând acces la tratamentul care i-ar ajuta să ducă o viață mai bună. Pentru bolnavii de hepatite este esențial să crească numărul pacienților tratați, pentru a se economisi costuri viitoare și astfel să scadă incidența cirozelor și a cancerelor hepatice", a declarat, în urma evenimentului de la Bruxelles, Cezar Irimia, președintele Alianței Pacienților Cronici din România.
România ocupă locul 1 în Europa ca număr total de cazuri de hepatită C, conform datelor de prevalență raportate de Organizația Mondială a Sănătății, și locul 4 ca rată a mortalității cauzate de afecțiunile hepatice, mai exact 44,5 decese la sută de mii de locuitori, în condițiile în care media europeană este de 15 decese la sută de mii de locuitori. La noi în țară se află aproape 10% din cele 12 milioane de persoane care se presupune că sunt infectate cu virusul hepatitei C din întreaga Europă.
Specialiștii menționează că, deși incidenta hepatitei B este în trend descrescător, în ultimii ani numărul de îmbolnăviri scăzând datorită vaccinării, raportat la o populație a țării de aproximativ 20 de milioane de locuitori, în România există în continuare circa 900.000 bolnavi de hepatita B.