BNR vrea un popor mai alfabetizat financiar

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a explicat, joi, motivele pentru care crede că este nevoie ca economia să se bazeze mai mult pe cunoaştere decât în prezent.

Conform celui mai recent studiu despre nivelul de alfabetizare financiară, doar 22% dintre români sunt alfabetizaţi financiar, a reamintit prim-viceguvernatorul BNR.

„Aceasta înseamnă că restul populaţiei are dificultăţi în a înţelege neajunsurile inflaţiei sau riscurile asociate cu creditul bancar. Astfel, se poate spune, că, pentru a avea politici de succes, nu este suficient să adăugăm mai multă cunoaştere în designul politicilor noastre, dar, de asemenea, să îi convingem pe oameni să includă mai multă cunoaştere în deciziile lor financiare. Astfel, este de două ori mai dificil să se realizeze acest lucru. Acest lucru ne obligă să realizăm ce înseamnă provocările status-quo: schimbarea mentalităţilor, atât pentru cei care fac politicile, cât şi pentru cetăţeni. Avem nevoie de cercetare şi analiză economică care este practică şi care poate să acopere adevăratul deficit din societatea noastră”, a spus Georgescu, în cadrul conferinţei Strategica.

Pentru a creşte nivelul de cunoştinţe economice, BNR a început un program de educaţie financiară acum nouă ani, iar anul trecut a făcut un departament specializat, cu acest scop.

„Prin aceste iniţiative, sperăm să avem tot mai mult succes în a ajunge la mintea şi la inima populaţiei, dar şi a decidenţilor şi a managerilor. Mai avem un drum lung de parcurs, în ambele direcţii. Încă vedem că o mare parte din populaţie are cunoştinţe insuficiente sau deloc despre economie şi riscul vieţii lor financiare”, a subliniat Georgescu.

Prim-viceguvernatorul Băncii centrale a menţionat că o mare cantitate de informaţie a fost utilizată de câştigătorii Nobel-ului pentru economie de anul acesta: William D. Nordhaus şi Paul Romer. Ei au primit premiul Nobel pentru economie pentru cercetările lor în domenii care implică dezvoltarea durabilă în economia globală şi bunăstarea populaţiei la nivel mondial.

„Acest premiu Nobel reprezintă suprema recunoaştere a faptului că cercetările şi cunoaşterea reprezintă o contribuţie esenţială la realizarea politicilor. Pe de altă parte, în multe cazuri, în activitatea de zi cu zi, vedem că politicile ignoră descoperirile studiilor şi ale Academiei, ca să nu mai spunem că, de multe ori, ignoră legile fundamentale ale economiei”, a mai spus Georgescu.

Acesta s-a referit la faptul că Peter Drucker a lansat, acum 50 de ani, conceptul de economie bazată pe cunoaştere (knowledge economy).

„Oricare economist şi specialist în management din toate doctrinele include cunoştintele drept preambul al viziunii lui asupra lumii. După 50 de ani, surpriza este că încă avem senzaţia că lipsesc elemente în instituţiile noastre economice şi în construcţiile noastre. Ar trebui să ne bazăm mai mult pe cunoaştere. În loc să avem tot mai mulţi oameni educaţi şi informaţi în societate, vedem zone albe şi o lipsă de informaţie care provine din inegalităţile sociale, o altă provocare în creştere, ceea ce, de asemenea, duce la apariţia unor ignoranţi”, a subliniat Florin Georgescu.