BNR recunoaşte: românii au fost PĂCĂLIŢI de bănci

Scrisoarea BNR privind produsele de economii unde deponenţii pierd bani a avut ca scop o mai mare transparenţă din parte băncilor, astfel încât clientul să cunoască exact costurile, afirmă directorul Direcţiei Supraveghere, Nicolae Cinteză, opinând că majorarea comisioanelor a fost "o păcăleală", potrivit Mediafax.

"Unii au majorat comisioanele. La depozitele la trei luni, scăzând dobânzile, era foarte clar că principalul va fi diminuat. Personal, cred că a fost o chestie de păcăleală din partea băncilor. Din acest motiv am şi cerut: domne, vreau transparenţă", a spus Cinteză.

Şeful supravegherii BNR a arătat că nu poate cere băncilor să-şi modifice politica comercială, dar le poate cere să fie mai transparente şi să-şi asume că nu mai vor să atragă sume pe termen scurt.

"Băncile înlocuiesc linile de finanţare de la băncile-mamă cu resurse interne. Dar acolo vorbim de resurse pe termen mai lung. Şi atunci, le interesează resursele pe teremene mai lungi, nu pe trei luni. Este de înţeles, dar să fie transparenţi", a explicat Cinteză.

BNR a solicitat recent băncilor să adopte măsuri dacă există situaţii în care, din cauza scăderii dobânzilor şi majorării comisioanelor, deponentul retrage din depozite la termen mai puţini bani decât a plasat la constituire, invocând riscul reputaţional şi mediatizarea fenomenului.

"La nivelul Băncii Naţionale a României s-au primit o serie de sesizări care vizează aspecte privind modalitatea prin care unele instituţii de credit procedează la modificarea dobânzilor bonificate la sursele atrase la termen de la populaţie în sens descrescător concomitent cu majorarea nivelului comisioanelor practicate generând, astfel, situaţii în care suma care revine deponentului (depozit plus dobândă aferentă) la momentul lichidării este sub valoarea depozitului la data constituirii. Mai mult, astfel de informaţii au fost intens mediatízate", se arată în circulara transmisă de BNR în sistemul bancar şi obţinută de Mediafax.

Banca centrală a solicitat conducerilor instituţiilor de credit să ia măsuri pentru remedierea unor astfel de situaţii şi să le comunice până la finele acestei luni, invocând, pe lângă riscul reputaţional, şi prevederile legale privind practici bancare prudente în relaţia cu clientela.

"Având în vedere cele menţionate mai sus, şi riscul reputaţional la care poate fí expusă instituţia dumneavostră de credit, în temeiul dispoziţiilor art.101 alin.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, vă solicităm să întreprindeţi măsurile care se impun astfel încât să se asigure respectarea prevederilor legale aferente unei practici bancare prudente în relaţia cu clientela, acestea urmând să fie comunicate Băncii Naţionale a României până cel târziu la data de 28.02.2014", se mai spune în scrisoare.

Cinteză a fost de acord că băncile au de multe ori deficienţe mari în relaţia cu clienţii. "Văd după reclamaţiile pe care le primesc. Sunt grosolane. La reclamaţii mă uit mereu când îmi vine mapa, pentru că afli multe lucruri de acolo", a adăugat şeful supravegherii de la BNR"

De la mijlocul anului trecut, când BNR a reluat reducerea treptată a dobânzii, băncile comerciale au replicat o bună parte din mişcarea ratei de politică monetară în dobânzile practicate la depozite. Spre finalul anului trecut şi la începutul acestui an, când banca centrală a lăsat mai multă lichiditate în piaţă, dobânzile interbancare au coborât la minime istorice.

În condiţiile unor dobânzi între 2% şi 4,25% pe an la depozitele cu scadenţă la trei luni, dobânda încasată la un depozit de 1.000 de lei este de cele mai multe ori mai mică decât comisioanele de administrare lunare stabilite de unele bănci. În cazul în care deponentul nu retrage suma la data de scadenţă, majoritatea băncilor aplică un comision de 0,5%.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a transmis în repetate rânduri mesaje către bănci să calibreze cu măsură tranferul reducerii ratei de politică monetară în dobânzile la depozite, mai ales în contextul în care instituţiile se reorientează către veniturile din comisioane, pentru nu-şi periclita bazinul de resurse interne.

Pe de altă parte, însă, Isărescu a promovat recent ideea că economisirea nu o reprezintă doar depozitele bancare, menţionând că în pieţele dezvoltate o pondere mult mai importantă este deţinută de fondurile de pensii şi de piaţa de capital. De altfel, guvernatorul băncii centrale opina într-un interviu acordat Mediafax la începutul acestui an că, odată cu noile reglementări privind rezoluţia bancară la nivel european, piaţa de capital va prelua treptat din economiile plasate în acest moment în bănci de către persoanele cu foarte mulţi bani.

La începutul acestui an, mai multe publicaţii din presa centrală au relatat despre produse de economisire în care la scadenţă deponenţii retrag sume mai mici decât au depus.