BNR menține dobânda-cheie la 1,25% pe an - Cum va influența pandemia prețurile și redresarea economiei României
Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce peste limita de sus a intervalului ţintei în semestrul al doilea din acest an. Banca Centrală a precizat că deciziile au fost luate pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor şi riscuri considerabile ce decurg din evoluţia pandemiei de coronavirus şi a măsurilor restrictive, care depind mai ales de succesul campaniei de vaccinare anti-COVID-19.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 mai 2021, a hotărât următoarele:
- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an;
- Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an;
- Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit..
Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2021, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Scenariul prezent, menționează BNR, arată o traiectorie mai mare decât rata anuala prognozată pentru următorii doi ani.
„Actualul scenariu evidențiază o traiectorie relativ mai înaltă a ratei anuale prognozate a inflației pe parcursul următorilor doi ani, în condițiile în care aceasta este din nou revizuită sensibil în sens ascendent pe termen scurt și în mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să urce vizibil peste limita de sus a intervalului țintei în semestrul II 2021, sub impactul tranzitoriu mai puternic al factorilor pe partea ofertei, incluzând creșterea accentuată a cotațiilor unor mărfuri de natură să accelereze inflația pe plan mondial. În debutul anului viitor, rata anuală a inflației este însă anticipată să revină, dar să și rămână ulterior în jumătatea superioară a intervalului, deasupra valorilor anticipate în martie 2021, pe fondul creșterii probabil mai alerte a deviației pozitive a PIB după redeschiderea ei în trimestrul III 2021, în contextul unei creșteri economice relativ mai dinamice, impulsionată inclusiv de atragerea de fonduri europene aferente programului Next Generation EU”, se precizează în comunicatul de presă al BNR.
Banca Națională mai atrage atenția că „incertitudini şi riscuri considerabile la adresa noii perspective continuă să decurgă însă din evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate, dependentă mai ales de aria de cuprindere şi eficacitatea procesului de vaccinare”, amintind de importanța absorbției fondurilor europene și proiectele din Programul de convergență până în 2024 și PNRR, dar și de condițiile de pe piața muncii.
„Surse majore de incertitudini și riscuri în dublu sens rămân, de asemenea, conduita politicii fiscale, în contextul consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu, precum și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, având în vedere inclusiv procedurile aflate deocamdată în derulare vizând Programul de convergență 2021-2024 și Planul național de redresare și reziliență. Incertitudini sunt asociate și condițiilor de pe piața muncii, date fiind recentele evoluții pozitive în sfera locurilor noi de muncă și a intențiilor de angajare, dar și perspectiva apropiată a măsurilor de sprijin guvernamental. Relevante continuă să fie și tendințele sincronizate de creștere a cotațiilor multor materii prime”, a mai transmis BNR.
Noile date statistice reconfirmă creșterea cu 4,8 la sută a economiei în trimestrul IV 2020 și reducerea la -1,4 la sută a declinului acesteia în termeni anuali, de la -5,6 la sută în trimestrul III, implicând resorbirea considerabilă a deficitul de cerere agregată la finele anului trecut.
BNR menționează că „redresarea economiei a continuat în trimestrul I 2021, dar într-un ritm mult încetinit”.
„Redresarea activității economice s-a datorat în totalitate cererii interne. Alături de contribuția majoritară a variației stocurilor, un mic aport la impulsionarea absorbției interne a fost adus de consumul administrației publice. Influența pozitivă a formării brute de capital fix a scăzut însă față de trimestrul III, chiar dacă variația sa anuală s-a mărit ușor, pe fondul dinamizării puternice a construcțiilor noi, inclusiv cu aportul investițiilor publice și al programelor guvernamentale. În același timp, dinamica anuală negativă a consumului privat a crescut marginal, în condițiile reaccentuării contracției cumpărărilor populației - în principal pe seama comprimării serviciilor, în contextul reacutizării pandemiei -, contrabalansată totuși în mare măsură, ca impact, de creșterea altor subcomponente, după scăderea considerabilă consemnată de acestea în trimestrul III.
În schimb, exportul net și-a mărit aportul negativ la dinamica anuală a PIB, pe fondul creșterii relativ mai pronunțate a importurilor de bunuri și servicii”, mai subliniază experții BNR.
Deciziile CA al BNR vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu corespunzător țintei staționare de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într o manieră de natură să susțină redresarea activității economice în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare, a mai transmis BNR.
Toate deciziile Consiliului de Administrație al BNR pot fi analizate AICI.