Blestemul de la Casa Albă. Donald Trump e preşedintele cu numărul 45. Se va repeta istoria tragică?
Donald Trump și-a asigurat cele 270 de voturi în Colegiul Electoral necesare pentru a câștiga președinția, învingând-o pe democrata Hillary Clinton, care era considerată favorită înaintea votului de marț.
Şi dacă tot vorbim de cifre, putem spune că acestea nu prea sunt de partea celui de al 45-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii.
"Legendarul James Buchanan" ( preşedintele cu numărul 15), larg criticat pentru nereușita sa în a stopa alunecarea țării spre Războiul Civil American și, în general, pentru absența judecăților de valoare de natură politică și a curajului moral de a spune ceea ce ar fi trebuit spus și de a face ceea ce ar fi trebuit făcut, a scăpat ieftin, predecesulul lui Abraham Lincoln nu a avut tocmai o soartă prea fericită.
John Wilkes Booth era un cunoscut actor, dar și spion confederat din Maryland; deși nu s-a înrolat în armata confederată, avea legături cu serviciul secret al Confederației. În 1864, Booth a pus la cale un plan (foarte similar cu cel al lui Thomas N. Conrad, autorizat anterior de către Confederație) de a-l răpi pe Lincoln în schimbul eliberării unor prizonieri confederați.
Garda de corp a lui Lincoln, John Parker, a plecat de la Ford's Theater la pauză pentru a servi o băutură cu vizitiul lui Lincoln în Star Saloon, aflat în vecinătate. Președintele, rămas nepăzit, stătea în loja oficială de la balcon. Profitând de ocazie, Booth s-a furișat pe la spate și, la ora 10:13 pm, l-a împușcat de aproape pe Lincoln în ceafă, rănindu-l mortal.
Tiparul s-a repetat şi în cazul lui William McKinley, preşedintele cu numărul 25. La a 6 septembrie 1901, a participat la întrunirea de la „Templul Muzicii” din Buffalo, New York, unde preşedintele ţinea un discurs. Zece minute. Atât a avut McKinley timp să-şi salute susţinătorii. Două focuri de armă trase de Leon au spulberat liniştea, preşedintele căzând la pământ. Deşi mulţimea s-a năpustit asupra atentatorului, McKinley a strigat: „Nu îl mai loviţi!”. Cel de-al doilea glonţ ce i-a străpuns abdomenul şi rinichii i-a fost fatal. La 14 septembrie 1901 se stingea încă o stea a Statelor Unite. Ultimele sale cuvinte au fost: „Cât mai aproape de Dumnezeu”.
Preşedintele cu numărul 35 nu mai are nevoie de nici o introducere. John Fitzgerald Kennedy (29.05.1917 - 22.11.1963), cel de-al 35-lea preşedinte american. În timpul unui tur prezidenţial, la 22 noiembrie 1963, în Dallas, Texas, primul om al lumii a fost împuşcat mortal de Lee Hervey Oswald. Limuzina în care era şi soţia preşedintelui, Jacqueline, a fost ţinta atacurilor ce au mai adus o pată de sânge istoriei SUA.
Kennedy a fost declarat mort la spital, unde au fost aduse şi celelalte victime. Raportul Warren (1964), întocmit după ancheta oficială desfăşurată după moartea preşedintelui, a conchis că atentatul a fost comis de o singură persoană şi au fost patru focuri de armă. Oswald nu a ajuns să fie judecat, fiind ucis de Jack Ruby, suspectat de legături cu mafia. Teoria conspiraţiei vizează de fapt un complot al CIA, FBI, KGB sovietic, dar şi al vicepreşedintelui Lyndon Johnson. Moartea lui Kennedy rămâne şi astăzi un mister.