Biserica Ortodoxă Română pregăteşte canonizarea lui Arsenie Boca

„Luni, 31 octombrie, la Sfânta Mănăstire Prislop, sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, s-au desfăşurat lucrările Comisiei speciale teologice mitropolitane, împuternicită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pentru a cerceta viaţa, opera şi activitatea misionară şi duhovnicească a Părintelui Arsenie Boca, în vederea întocmirii dosarului pentru propunerea de canonizare”, a informat Episcopia Devei şi Hunedoarei. A fost a doua întâlnire a comisiei teologice, înfiinţată cu scopul de a cerceta documentele, mărturiile şi scrierile apărute de-a lungul timpului, inclusiv cele ale călugărului Arsenie Boca, documente care ar putea oferi dovezi sau contra-argumente pentru canonizarea fostului stareţ de la Mănăstirile Sâmbăta şi Prislop. Decizia finală o va lua Sfântul Sinod Preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, a luat parte la întâlnirea comisiei teologice mitropolitane şi a explicat care este scopul demersurilor acesteia. „Ea are ca şi ţintă finală elaborarea unui studiu – document în vederea canonizării părintelui Arsenie Boca. Acest studiu-document întocmit de comisie, în urma cercetărilor care se realizează, va fi înaintat spre analiză Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care are competenţa exclusivă a canonizării sfinţilor. O primă întâlnire a comisiei a avut loc în data de 16 aprilie, la Deva, şi acum în 31 octombrie s-a reunit pentru a doua oară, în şedinţă de lucru. Vor mai urma şi alte astfel de întâlniri”, a precizat preotul Gabriel Miricescu, citat de Adevărul.

Preotul Gabriel Miricescu susţine că nu se poate estima cât vor dura demersurile privind canonizarea lui Arsenie Boca, iar întâlniri ale comisiei teologice vor mai avea loc. Sunt mai multe condiţii necesare pentru canonizarea călugărului, iar una dintre ele este îndeplinită, în opinia reprezentantului Episcopiei Devei şi Hunedoarei.

„Printre condiţiile care se impun pentru a fi canonizat se află sfinţenia vieţii. Ea poate fi evidenţiată din documentele de arhivă, din documentele vremii şi din mărturiile celor care l-au cunoscut. O altă condiţie este ortodoxia credinţei. Ea se probează prin analiza scrierilor părintelui Arsenie Boca. Iar o condiţie, cred eu, îndepliită de mult timp este evlavia populară, ce se referă la modul în care oamenii îl percep pe părintele Arsenie Boca, el fiind considerat un ajutător în rugăciune. Lor se adaugă mărturiile despre anumite minuni atribuite părintelui”, a declarat Gabriel Miricescu.

Reprezentantul Episcopiei Devei şi Hunedoarei a negat speculaţiile care se referă la mutarea osemintelor călugărului înmormântat la Mănăstirea Prislop, la Catedrala Mântuirii Neamului.

„În principiu, el nu va fi mutat de la Mănăstirea Prislop. Există în practica ortodoxă atât deshumarea osemintelor şi cinstirea lor, cât şi lăsarea intactă a mormântului şi cinstirea doar ca sfânt, fără oseminte. Nu este obligatoriu să se cinstească şi osemintele, deci să fie dezgropat. În aceste privinţe fântul Sinod va hotărî”, a declarat preotul Gabriel Miricescu.

Biserica Ortodoxă Română nu se opune canonizării duhovnicului, a afirmat recent mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, iar unii dintre preoţi, cum este episcopul Daniil, al Daciei Felix, fost apropiat al călugărului, chiar o susţin cu tărie.

Dacă Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române va decide canonizarea lui Arsenie Boca şi păstrarea rămăşiţelor sale în locul unde acesta şi-a dorit să fie înmormântat, atunci Mănnăstirea Prislop se va afla într-o situaţie deosebită. Va fi singura din ţară unde vor fi celebraţi doi sfinţi ai ortodoxiei, care au slujit în aşezarea monahală. Mănăstirea din Ţara Haţegului poartă şi hramul Sfântului Ioan de la Prislop, canonizat în anul 1992. Cei care vizitează aceste locuri pot vedea grota pe care pustnicul Ioan şi-a săpat-o în stâncă, în urmă cu cinci secole. Se spune că el a locuit într-un sat din Ţara Haţegului, în vecinătatea aşezării religioase, ascunsă în pădurile Silvaşului. A intrat în obştea de la Prislop şi, dorind să ducă o viaţă şi mai liniştită, retrasă cu totul de lume, a găsit un loc, la 500 de metri de biserică, pe malul prăpăstios al râului Slivuţ, unde şi-a săpat singur o chilie de piatră. Legenda spune că Ioan de la Prislop a fost ucis de doi vânători, în timp ce dăltuia fereastra chiliei. Nu se cunosc informaţii despre cât a trăit Ioan şi nici unde a fost înmormântat, însă chilia sa, devenită loc de rugăciune pentru vizitatorii mănăstirii, este socotită una dintre dovezile existenţei sale, alături de scrierile vremurilor trecute.

Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus, Hunedoara - d. 28 noiembrie 1989, Mănăstirea Sinaia, Prahova) e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. Până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. A fost închis la Securitatea din Braşov, apoi dus la Canal. A ajuns în închisoarile Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Totuşi, Securitatea l-a urmărit aproape până în ultimele săptămâni dinaintea morţii sale, în 1989. Arsenie Boca a murit la 28 noiembrie 1989, la Sinaia, având vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormânta la mănăstirea Prislop, în 4 decembrie 1989. Mormântul lui a devenit unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România.