Biden vorbește despre încălzirea globală: "problema existențială a omenirii"
Preşedintele american Joe Biden a calificat duminică fenomenul încălzirii globale drept "problema existenţială cu care se confruntă omenirea" şi a promis că SUA îşi va asuma leadershipul în combaterea acestei ameninţări, relatează dpa.
"Am avut un preşedinte care a spus practic că (schimbările climatice) nu reprezintă o problemă", a amintit Biden în remarci la finalul summitului G7 din Anglia, într-o aluzie la predecesorul său Donald Trump, care a retras Statele Unite din Acordul de la Paris privind clima.
La summitul din Cornwall, ţările din G7 (cele mai puternice economii - SUA, Marea Britanie, Canada, Japonia, Germania, Franţa şi Italia) s-au angajat să ia măsuri împotriva schimbărilor climatice, fără a evoca însă prea mulţi paşi concreţi, în special în ce priveşte renunţarea la cărbune.
Liderii G7 au convenit astfel să-şi majoreze contribuţiile pentru a-şi îndeplini promisiunile de a contribui cu 100 de miliarde de dolari pe an la eforturile de reducere a emisiilor de CO2 ale ţărilor sărace, dar numai două ţări au făcut promisiuni ferme de a dona bani mai mulţi, notează Reuters.
Comunicatul final al G7 reafirmă angajamentul statelor de a "mobiliza în comun 100 de miliarde de dolari pe an din surse publice şi private, până în 2025 inclusiv", îndemnând totodată "alte state dezvoltate să se alăture acestui efort".
După summit, Canada a afirmat că-şi va dubla angajamentul pentru climă, oferind 5,3 miliarde de dolari canadieni (4,4 miliarde dolari SUA) pe următorii cinci ani, şi de asemenea Germania a anunţat o creştere cu 2 miliarde de euro a contribuţiei sale, ce va ajunge astfel la 6 miliarde de euro pe an, cel târziu până în 2025.
Mai multe grupări ecologiste s-au arătat neimpresionate de angajamentele de la Cornwall, Catherine Pettengel, directoarea asociaţiei Climate Action Network, remarcând că G7 nu a reuşit să convină asupra unor măsuri concrete privind finanţarea combaterii schimbărilor climatice.
Ţările dezvoltate au convenit în 2009, în cadrul ONU, să contribuie împreună cu 100 de miliarde de dolari pe an, până în 2020, la acordarea de asistenţă în probleme legate de climă ţărilor sărace, dintre care multe se confruntă cu fenomene agravate de schimbările climatice, cum sunt furtunile sau seceta. Obiectivul nu a fost încă atins.
G7 a mai afirmat în comunicat că 2021 trebuie să fie un "moment de cotitură pentru planeta noastră" şi trebuie accelerate eforturile de reducere a emisiilor de gaz cu efect de seră şi de menţinere a nivelului încălzirii globale la plus 1,5 grade Celsius.
În fine, deşi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că liderii G7 au convenit să renunţe la cărbune, comunicatul a fost mai puţin clar în acest sens, evocând doar angajamentul liderilor de a "dezvolta rapid tehnologii şi politici care să accelereze în continuare tranziţia de la capacităţile de (generare energetică bazate pe) cărbune, în conformitate cu angajamentele noastre NDC (contribuţie determinată la nivel naţional) de reducere a emisiilor până în 2030 şi net zero".