Bica, judecată la ÎCCJ în două dosare de corupție, vrea să își deschidă cabinet de avocatură
Consiliul Baroului Dolj va analiza, joi, solicitările fostului șef al DIICOT, Alina Bica, judecată la ÎCCJ în două dosare de corupție, de înscriere în tabloul avocaților definitivi cu drept de exercitare a profesiei și de înregistrarea unui cabinet individual, cu denumirea “Bica Alina – Cabinet de avocat”. Consiliul va avea pe masă și concluziile consilierului-raportor, desemnat în ședința din 9 iulie “pentru verificări”.
Potrivit Baroului Dolj, Alina Bica a fost primită în profesia de avocat în 10 februarie 2011, printr-o decizie a Consiliului. Bica are, în acest moment, calitatea de avocat, dar nu poate exercita profesia. Consiliul a decis amânarea luării unei decizii în privința solicitărilor fostului șef DIICOT și desemnarea unui “consilier-raportor pentru verificări”, se arată în documentul publicat pe site-ul Baroului Dolj, referitor la ordinea de zi a ședintei consiliului din 9 iulie 2015 cu soluțiile adoptate, informează HotNews.ro.
Dacă Consiliul Baroului Dolj va da curs solicitărilor Alinei Bica, aceasta nu ar putea acorda asistență juridică persoanelor judecate la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru o perioadă de cinci ani, potrivit Statutului profesiei de avocat publicat pe site-ul baroului, art. 40, alin. (1) în care se arată că “Avocatii fosti procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la organul de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea timp de 5 ani de la incetarea functiei respective. Calculul duratei de interdictie se face conform art. 39 alin. (2)”.
În 19 iunie, fostul șef al DIICOT susținea că va începe să lucreze în domeniul juridic, din 22 iunie, în fața sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde judecătorii făceau audieri în dosarul “Bica 1”. Aceasta nu a dorit să precizeze unde, însă întrebată dacă va reveni la Parchet sau la vreo instituție de stat, aceasta a sustinut că în niciun caz, potrivit Mediafax.
Alina Bica a fost suspendată din funcția de procuror al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în 16 decembrie 1014, de către Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a trimiterii sale în judecată. Bica a demisionat din funcția de șef al DIICOT, în noiembrie 2014, la momentul luării deciziei fiind arestată preventiv pentru 30 de zile, în dosarul “Bica 1”.
Pe 19 iunie, Curtea Supremă a decis să conexeze cele două dosare ANRP, cunoscute ca 'Bica 1' și 'Bica 2', în care este judecată Alina Bica.
În dosarul “Bica 1”, procurorii o acuză pe Alina Bica că, în calitate de reprezentat al Ministerului Justiției în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat acordarea de despăgubiri omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.
În dosarul “Bica 2”, disjuns din primul, Bica este acuzată că ar fi luat mită un teren, în schimbul intervențiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom și pe Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro. În acest dosar, au fost trimiși în judecată, pe 25 februarie, Alina Bica, Dorin Cocoș, Ionuț Mihailescu și fostul ministru al Economiei, Adriean Videan.