Bica și Udrea, așteptate la ÎCCJ. Ambele află dacă vor scăpa de măsurile preventive

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) i-a respins, pe 4 august, cererea Elenei Udrea de ridicare a măsurii preventive, decizia nefiind definitivă.

Elena Udrea a declarat la ÎCCJ că a cerut ridicarea controlului judiciar în dosarul "Gala Bute" pentru că vrea să ducă o viață normală, să nu mai fie urmărită și fotografiată de presă și paparazzi, spunând că, în România, orice om care are un telefon mobil devine un paparazzo. Udrea s-a arătat deranjată că este urmărită mereu de paparazzii, dar şi de faptul că oamenii simpli îi fac fotografii şi apoi le trimit presei.

Elena Udrea este sub control judiciar din 16 iunie, când instanţa supremă a decis înlocuirea măsurii arestului la domiciliu, în dosarul "Gala Bute", potrivit Mediafax. 

Udrea a stat în arest la domiciliu din 7 mai până în 16 iunie. Din 25 februarie până în 30 aprilie, Udrea a fost încarcerată în Arestul central al Poliţiei Capitalei, apoi transferată la Penitenciarul Târgşor.

Elena Udrea a fost trimisă în judecată, pe 21 aprilie, în dosarul "Gala Bute", în care este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului omonim de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI. Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-ar fi transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul "Microsoft", cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu în acest dosar până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul "Gala Bute".

Alina Bica și Șerban Pop, arestaţi preventiv pentru luare de mită

Fosta șefă a DIICOT, dar și fostul șef al ANAF, Șerban Pop, au fost arestați preventiv, pe 2 septembrie, pentru 30 de zile, de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce fost reţinuţi pentru 24 de ore de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), într-un dosar de mită. Cei doi sunt acuzaţi că au primit mită de la omul de afaceri Horia Simu pentru a-l favoriza într-un dosar DIICOT. Potrivit avocatei Alinei Bica, denunţătorul ar fi chiar fostul consilier Ionuţ Mihăilescu.

Potrivit comunicatului DNA, Şerban Pop este acuzat de complicitate la dare de mită, iar Alina Bica, de luare de mită, participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvâşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu.Oamenii legii au dispus începerea urmăririi penale pe numele omului de afaceri Horia Simu,  cu privire la săvârşirea infracţiunii de dare de mită.
În ordonanţa de reţinere a procurorilor se arată că, în cursul anului 2014, Șerban Pop a primit de la suspectul Horia Simu, om de afaceri, suma totală de aproximativ 230.000 euro (constând în două contracte de asistenţă juridică încheiate cu firmele acestuia din urmă şi suma de 150.000 euro cash), pentru a interveni la nivelul conducerii DIICOT, în scopul soluționării unui dosar penal care-l privea pe omul de afaceri, într-o manieră favorabilă acestuia din urmă.

La data de 8 noiembrie 2014, Alina Bica, în calitate de procuror şef al DIICOT, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la Şerban Pop. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de suspectul Horia Simu în tranşe, pe parcursul a 8 luni, în cursul anului 2014, fostului şef ANAF pentru ca acesta să o remită în scopul menționat mai sus, spun procurorii.

În schimbul banilor primiți, Alina Bica a determinat înlocuirea procurorului de caz și a efectuat presiuni asupra unui alt subordonat de-al său (care, potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale a acţionat fără vinovăţie), în scopul pronunţării unei soluţii de clasare în cauza în care se desfășurau acte de urmărire penală față de suspectul Simu Horia, lucru care s-a și întâmplat ulterior, potrivit aceleiași surse.