REVOLTĂTOR. Polonia a făcut 1.500 km de autostradă din banii UE, România sub 300 km

Acest record de ineficiență al unei țări care are nevoie ca de aer de infrastructură impune, însă, o întrebare : cum stau celelalte foste țări comuniste la construcția de autostrăzi cu bani europeni, în exercițiul financiar 2007-2013?

cursdeguvernare.ro prezintă o analiză comparativă a infrastructurii construite de România cu banii europeni ai exercițiului financiar trecut, comparativ cu Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Letonia şi Estonia – pe baza datelor primite de la instituțiile și guvernele acestor țări.

Demn de menționat este și faptul că, în timp ce guvernele celorlalte state au răspuns la întrebările jurnaliștilor români  de la București răspunsurile au venit doar de la CNADR; Nu și de la Autoritatea de Management a Programului Operaţional de Transport, de la Ministerul Transporturilor.

Polonia: 10 de miliarde de euro alocaţi pentru autostrăzi, 77% rambursaţi încă din septembrie 2013

Polonia este mereu dată ca exemplu în absorbţie fondurilor europene.

În 2007, situaţia infrastructurii rutiere a Poloniei era mult în urma altor ţări din UE: avea doar 300 de kilometri de autostradă şi 700 de kilometri de drumuri expres, în ciuda dimensiunii sale considerabile.

Prin urmare, nu mai puţin de 10 de miliarde de euro au fost alocate construirii unei structuri de autostrăzi şi drumuri expres. În cei şapte ani analizaţi au fost construiţi 1500 de km de autostradă şi drumuri expres, iar densitatea reţelei rutiere a crescut de două ori.

VEZI AICI Cum se construiesc autostrăzile în Polonia

Analiza comparativă a dus la câteva concluzii:

• Statele Europei Centrale au o reţea de autostrăzi mai mare decât a României, însă sumele alocate în perioada 2007-2013 sunt, pentru multe din aceste state, comparabile cu cele a României, 1,7 miliarde de euro.  Faptul că ţări cu autostrăzi şi drumuri expres, dar şi cu o suprafaţă mai mică decât a României au alocat aceleaşi sume de bani indică fie un interes mare pentru acest domeniu, fie incapacitatea României de a evalua exact nevoia dezvoltării infrastructurii rutiere.
• Ca număr de kilometri de autostradă construiţi de România, în comparaţie cu alte state, ţara noastră pare că a realizat sau urmează să realizeze o extindere semnificativă a reţelei de autostrăzi. Pare: extinderea devine, însă, nesemnificativă având în vedere teritoriul mare al ţării şi numărul mic de kilometri de autostradă existenţi înainte de posibilitatea accesării fondurilor europene.
• Majoritatea statelor comparate cu România au reuşit să contracteze întreaga sumă de bani alocată, unele au reuşit să obţină rambursări semnificative de la Comisia Europeană, iar perspectiva pierderii banilor – reală şi foarte probabilă în cazul nostru – nu există.

Bilanțul României: 293 de kilometri de autostradă din bani europeni

România a folosit, în perioada 2007-2013, atât fonduri structurale, dar şi fonduri preaderare, din facilitatea ISPA. Cu aceşti bani veniţi de la Comisia Europeană, au fost daţi în exploatare în România 293,42 de kilometri de autostradă, potrivit informaţiei furnizate de CNADNR la solicitarea cursdeguvernare.ro.

Banii europeni veniţi în România, chiar şi în perioada de preaderare, a dus la creşterea structurii de autostrăzi de la 193,30 de kilometri, la 668,22 de kilometri cât sunt daţi în exploatare în acest moment.

Potrivit CNADNR, România are alocaţi pentru construcţia de autostrăzi, în perioada 2007-2013, 1.640.586.786 de euro. AM POST nu a comunicat cât din aceste fonduri au fost deja absorbite.

Informaţiile publice despre Programul Operaţional de Transport, care are alocate 4 miliarde de euro, arată că are o rată de absorbţie, la finalul anului 2014, de 56,65%, potrivit informaţiilor Ministerului Fondurilor Europene. Însă acesta nu se referă doar la proiectele de autostrăzi, ci la toate proiectele de transporturi.

În perioada 2007-2013, tronsoanele/loturile de autostradă care au fost date în exploatare şi au fost finanţare din bani europeni sunt:

• Construcţia Autostrăzii Arad – Timişoara L=32,250 km
• Proiectare şi execuţie Varianta de Ocolire a municipiului Arad L=12,250 km
• Proiectare şi execuţie Autostrada Timişoara – Lugoj, Lot 1: km 44+500 – km 54+000 L=9,500 km
• Lugoj – Deva, Lot 1 km 0+000 – km 27+400 şi Drum de legătură la profil de autostradă (10.5 km) L=37,90 km
• Construcţia Variantei de Ocolire Deva – Orăştie la standard de autostradă L=32,500 km
• Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, Lot 1: km 0+000 – km 24+110 L=24,110 km
• Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, Lot 2: km 24+110 – km 43+855 L=19,750 km
• Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, Lot 4: km 65+965 – km 81+000 L=16,610km
• Varianta de Ocolire Sibiu – secţiunea I L=14,860 km
• Varianta de Ocolire Sibiu – secţiunea II (2.7 km) şi reabilitare drumul judeţean DJ 106B (3.6 km) L=2,70 km
• Autostrada Feteşti – Cernavodă L=17,580 km
• Proiectare şi execuţie Autostrada Cernavodă – Medgidia L=20,491 km
• Proiectare şi execuţie Autostrada Medgidia – Constanţa L=30,820 km
• Proiectare şi execuţie Varianta de Ocolire a municipiului Constanţa L=22,100 km

În plus, comunică CNADNR, din fondurile europene alocate perioadei analizate a fost demarată şi construcţia altor tronsoane de autostradă, care însă, dacă nu vor fi finalizate până în 31 decembrie 2015, România va pierde banii alocaţi.

Mai multe pe cursdeguvernare.ro.