BACALAUREAT 2015 ISTORIE SUBIECTE și BAREME. Proba la Istorie la BACALAUREAT 2015 are loc miercuri, pe 1 iulie. Tot atunci, elevii din clasele cu profil Real dau testul la matematică. Apoi, vineri, pe 3 iulie, absolvenţii de clasa XII-a vor susţine proba la alegere a profilului şi specializării: Anatomie şi fiziologie umană, genetică şi ecologie umană, Biologie vegetală şi animală, Chimie, Economie, Fizică, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică, argumentare şi comunicare, Psihologie sau Sociologie. 

Pe Realitatea.net vei găsi subiectele și baremele la Istorie la scurt timp după examen. 

Barem Istorie Bacalaureat 2015. Calculează-ți nota aici!

Istorie Bacalaureat 2015. Subiectul I Istorie

La primul subiect, cel de 30 de puncte, elevii au primit două fragmente din ”O istorie a românilor”, de I. Bulei, despre formarea Securității, respectiv despre procesul de destalinizare al României.

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți, din sursa A, instituția de represiune înființată în 1948 (2 puncte)

2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la relațiile economice ale statului român (2 puncte)

3. Numiți doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B (6 puncte)

4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că atitudinea României față de Uniunea Sovietică este apreciată în occident (3 puncte)

5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, preciziând rolul fiecărei dintre aceste informații (7 puncte)

6. Prezentați alte două practici politice totlaitare utilizate în ROmânia, în afara celor la care se referă sursele date (6 puncte)

7. Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în perioada postdecembristă (4 puncte)

Barem Istorie Bacalaureat 2015. Subiectul al II-lea Istorie

La subiectul al doilea, notat tot cu 30 de puncte, elevii au primit un text din ”Istoria României”, de M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor. Tema fragmentului a fost operațiunile românești din finalul Primului Război Mondial.

Cerințe:

1. Numiți generalul român, precizat în sursa dată (2 puncte)

2. Precizați secolul la care se referă sursa dată (2 puncte)

3. Menționați alianța și o acțiune diplomatică desfășurată de aceasta, precizate în sursa dată (6 puncte)

4. Menționați, din sursa dată, două acțiuni care au loc pe frontul de vest (6 puncte)

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de pe frontul din Moldova, susținându-l cu două informații selectate din sursă (10 puncte)

6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acțiuni militare sau diplomatice (4 puncte)

Barem Istorie Bacalaureat 2015. Subiectul al III-lea Istorie

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc, de la autonomii locale la implciare în relațiile internaționale din Evul Mediu, având în vedere:

- menționarea a două autonomii locale, din spațiul românesc, din secolele al IX-lea - al XIII-lea

- menționarea a două cauze a înființării instituțiilor centrale medievale și precizarea unei instituții centrale din spațiul românesc

- prezentarea unei acțiuni diplomatice desfășurate de un reprezentant al spațiului românesc, în secolul al XV-lea

- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate în spațiul românesc în secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric

(30 de puncte)

BACALAUREAT 2015 ISTORIE SUBIECTE și BAREME: Cum arată un mode de subiect 

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos: A. „În România, Partidul Comunist a luat iniţiativele menite să reducă ţara la starea de obedienţă faţă de Uniunea Sovietică. [...] Primul pas era înregimentarea României în blocul sovietic. [...] Al doilea pas către totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masă. [...] Un al treilea pas în impunerea modelului totalitar sovietic în România a fost adoptarea Constituţiei Republicii Populare Române în aprilie 1948 şi introducerea sistemului judecătoresc de sorginte sovietică. Constituţia prelua tiparele constituţiei sovietice din 1936. Parlamentul, numit Marea Adunare Naţională, avea o singură cameră [...]. Un prezidiu, compus dintr-un preşedinte, un secretar şi 17 membri, acţiona în numele Adunării când aceasta nu se afla în sesiune, ceea ce se întâmpla destul de des, în timp ce Consiliul de Miniştri era organismul executiv suprem. Toate acestea se aflau, desigur, supuse autorităţii Partidului Comunist. Erau prevăzute garanţii pe cât de multe, pe atât de lipsite de conţinut, în privinţa libertăţilor civile, după cum o dovedeşte articolul 32: «Cetăţenii au dreptul de asociere şi organizare dacă scopurile urmărite nu sunt îndreptate împotriva ordinii democratice, stabilite prin Constituţie».

Această ordine democratică a fost definită de Partidul Comunist şi consolidată de Securitate.” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României) B. „Distrugerea partidelor de opoziție a fost urmată de lichidarea presei lor, astfel că mijloacele de informare publică au intrat total sub controlul statului. Bibliotecile și librăriile au fost epurate de titlurile necorespunzătoare din punct de vedere politic, activitățile ziariștilor, scriitorilor, artiștilor și muzicienilor au fost puse sub controlul Secției de Agitație și Propagandă (Agitprop) a Comitetului Central al Partidului. Nimic nu putea fi publicat, jucat sau interpretat fără aprobare. Învățământul a avut aceeași soartă. În august 1948, legea pentru reforma învățământului a închis toate școlile străine, inclusiv acelea administrate de culte. S-au făcut epurări în rândurile profesorilor și studenților de la universități.

[C] Biserica a fost ultimul obstacol major în cale impunerii modelului sovietic, dar în acest caz Partidul Comunist Român nu a urmat [C] soluția sovietică. [C] Astfel, Partidul Comunist, deși condamna oficial credința religioasă, o tolera în cadrul unor limite prescrise de lege. În acest sens, era mai îngăduitor decât regimul sovietic. [C] La începutul anului 1949, au fost înfiinţate două structuri principale ale Securităţii interne din Republica Populară Română. La 23 ianuarie, a fost creată Direcţia Generală a Miliţiei, ca să înlocuiască Poliţia şi Jandarmeria, iar la 7 februarie au fost create trupele de securitate.” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României) Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiţi „parlamentul‟ precizat în sursa A. 2 puncte 2.

Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 2 puncte 3. Menţionaţi forma de organizare a statului și formațiunea politică la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte 4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că legea fundamentală a statului român este realizată după model sovietic. 3 puncte 5. Scrieţi, din sursa B, două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentaţi două acţiuni desfăşurate de România în etapa stalinismului, în cadrul „Războiului Rece”. 6 puncte 7. Menţionaţi o asemănare între două fapte istorice desfăşurate în România, în perioada național-comunismului. 4 puncte 

Barem și Rezolvări Matematică la Bacalaureat 2015

BACALAUREAT 2015 ISTORIE SUBIECTE și BAREME: Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Probă scrisă la istorie Model 2

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos: „Victoria lui Ştefan [cel Mare] îl obligă pe sultanul Mehmed II să deplaseze centrul de greutate al efortului militar otoman la Dunărea de Jos şi în nordul bazinului pontic. În iulie 1475, flota otomană cucereşte Caffa şi aduce hanatul tătar al Crimeii sub directa subordonare a Porţii, transformându-l, timp de trei secole, în cel mai eficient instrument de intervenţie militară în Europa răsăriteană. Strategic, poziţia Moldovei se agravează, tătarii fiind forţa războinică de temut care va pune mereu în pericol hotarele răsăritene ale Moldovei (şi ale Valahiei). În vara lui 1476, cei care atacă primii pe Ştefan sunt tătarii, obligându-l pe [domnitor] să-şi rupă oastea în două pentru a putea face faţă deopotrivă acestora şi înaintării otomane. Mehmet II însuşi pătrunde în Moldova şi-l înfrânge pe Ştefan la Războieni (26 iulie). Turcii nu pot supune însă Moldova. Cetăţile ei rezistă asediilor otomane, iar teama de o intervenţie a Ungariei [C] îl sileşte pe Mehmed II să se retragă. Ştefan urmăreşte îndeaproape armata otomană, pătrunde, la rându-i, în Ţara Românească şi o readuce în tabăra antiotomană. Trimite apoi soli la Veneţia şi la Roma, încercând să reanime coaliţia antiotomană. [C] O nouă invazie a turcilor în Moldova, în 1484, se încheie cu ocuparea cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă, de la Marea Neagră, două dintre bastioanele de rezistenţă ale Moldovei şi «cheile» drumurilor comerciale dinspre Marea Neagră spre Ungaria şi Polonia. De acum înainte, Marea Neagră devine un «lac turcesc», iar Moldova este expusă direct atacurilor otomane. Din 1487, Moldova reîncepe să plătească tribut Porţii Otomane, aşteptând timpuri mai bune pentru reluarea ostilităţilor.” (I. Bulei,O istorie a românilor) Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiţi domnitorul român precizat în sursa dată. 2 puncte 2. Precizaţi, pe baza sursei date, o informaţie referitoare la hanatul tătar al Crimeii. 2 puncte 3. Menţionaţi cele două state medievale româneşti la care se referă sursa dată. 6 puncte 4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la cetăţile de la Marea Neagră. 6 puncte 5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la desfășurarea luptei de la Războieni, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte 6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia spaţiul românesc se implică prin diplomație în relaţiile internaţionale de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

BACALAUREAT 2015 ISTORIE SUBIECTE și BAREME: SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre politica internă și relațiile internaționale ale statului român modern, având în vedere: - precizarea unui proiect politic elaborat de români în prima jumătate a secolului al XIX-lea, care contribuie la constituirea statului modern; - menţionarea a două acţiuni de politică internă şi a două acţiuni de politică externă desfăşurate de statul român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; - prezentarea unui fapt istoric la care participă România alături de o mare alianţă, la începutul secolului al XX-lea; - formularea unui punct de vedere referitor la evoluţia politică a statului ca urmare a constituirii României Mari şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BACALAUREAT 2015 ISTORIE SUBIECTE și BAREME pentru modelul de subiect

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea „parlamentului‟ precizat în sursa A 2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa B 3. câte 3 puncte pentru menționarea formei de organizare a statului și a formațiunii politice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B (3px2=6p) 4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare sursei care susţine că legea fundamentală a statului român este realizată după model sovietic 5. 7 puncte pentru scrierea, din sursa B, a oricăror două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) 6. - câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două acţiuni desfăşurate de România în etapa stalinismului, în cadrul „Războiului Rece” (1px2=2p) - câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre acțiunile menţionate (2px2=4p) 7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două fapte istorice desfăşurate în România, în perioada național-comunismului

SUBIECTUL al II - lea (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru numirea domnitorului român precizat în sursa dată 2. 2 puncte pentru precizarea, pe baza sursei date, a oricărei informaţii referitoare la hanatul tătar al Crimeii 3. câte 3 puncte pentru menţionarea fiecăruia dintre cele două state medievale româneşti la care se referă sursa dată (3px2=6p) 4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la cetăţile de la Marea Neagră (3px2=6p) 5. - 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la desfășurarea luptei de la Războieni - câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p) 6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ministerul Educaţiei Naționale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

BACALAUREAT 2015 ISTORIE SUBIECTE și BAREME: Probă scrisă la istorie Model Barem de evaluare şi de notare 2

SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)

Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizarea oricărui proiect politic elaborat de români în prima jumătate a secolului al XIX-lea, care contribuie la constituirea statului modern - câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acţiuni de politică internă şi a oricăror două acţiuni de politică externă desfăşurate de statul român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (3px4=12p) - 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric la care participă România alături de o mare alianţă, la începutul secolului al XX-lea 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul istoric menţionat - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluţia politică a statului ca urmare a constituirii României Mari 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu 

BACALAUREAT 2015 ISTORIE SUBIECTE și BAREME: Ce s-a dat la istorie în 2014

Candidaţii de la filiera teoretică - profilul umanist şi cei de la filiera vocaţională - profilurile artistic, sportiv, pedagogic şi teologic au avut de rezolvat, la proba scrisă de la istorie, trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.

Primul subiect a avut şapte cerinţe, legate de un fragment din "O istorie sinceră a poporului român", de F. Constantiniu, şi "Istoria României", de M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea şi P. Teodor. Candidaţii trebuiau să răspunsă la următoarele cerinţe: proiectul politic precizat în primul fragment (2 puncte); secolul la care se referă informaţiile din al doilea text (2 puncte); două spaţii istorice precizate în cele două surse (6 puncte); indicarea sursei care susţine că toate categoriile sociale sunt nemulţumite de situaţia politico-economică (3 puncte); două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre acestea, din primul text (7 puncte); două acţiuni desfăşurate de România în contextul "crizei orientale" (6 puncte); o asemănare între două măsuri de politică internă adoptate în statul român modern, în primul deceniu după constituirea acestuia (4 puncte).

La subiectul al doilea, pornind de la un fragment din "O istorie a românilor", candidaţii trebuiau să răspundă la şase cerinţe: numirea unui rege al României precizat în textul dat (2 puncte); precizarea unei informaţii referitoare la Consiliul de Coroană (2 puncte); cele două mari alianţe la care se referă sursa dată (6 puncte); două caracteristici ale opiniei publice din România, menţionate în text (6 puncte); formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea taberelor beligerante faţă de România şi susţinerea cu două informaţii selectate din textul dat (10 puncte); argumentarea, printr-un fapt istoric relevant, a afirmaţiei conform căreia România se implică în relaţiile internaţionale din a doua jumătate a secolului al XX-lea (4 puncte).

Ultimul subiect a avut ca cerinţă elaborarea unui eseu, în aproximativ două pagini, despre rolul spaţiului românesc în relaţiile internaţionale din secolele al XIV-lea - al XVIII-lea. În eseu, candidaţii trebuiau: să menţioneze două conflicte militare desfăşurate în spaţiul românesc în secolul al XIV-lea; să precizeze o cauză a implicării spaţiului românesc în diplomaţia secolului al XIV-lea; să prezinte un fapt istoric referitor la conflictele militare desfăşurate în spaţiul românesc în secolul al XV-lea; să menţioneze două acţiuni diplomatice referitoare la spaţiul românesc din secolul al XV-lea; să formuleze un punct de vedere referitor la consecinţele implicării spaţiului românesc în relaţiile internaţionale din secolele al XIV-lea - al XVIII-lea asupra unei instituţii centrale şi să îl susţină printr-un argument istoric.

Varianta 9

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Cu toată fidelitatea manifestată de Alexandru cel Bun alianței polono-lituaniene, în momentul în care Vladislav Jagello a ajuns [...] la înțelegere cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, […] situația Moldovei a început să fie primejduită. Polonia […] s-a arătat dispusă la concesii în favoarea regatului maghiar pe seama Moldovei.
Potrivit prevederilor tratativelor polono-maghiare, desfășurate în cursul anului 1412 la Lublau […], regele Ungariei, deși recunoștea suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei, obținea din partea lui Vladislav Jagello ca Moldova să fie obligată să ajute cu oștile ei regatul maghiar, în eventualitatea unui conflict cu turcii. Nerespectarea de către Alexandru cel Bun a obligațiilor ce i se impuneau urma să ducă la împărțirea Moldovei între cei doi suverani în zone teritoriale echivalente. […] Neparticiparea lui Alexandru cel Bun la luptele pe care regele Ungariei le-a purtat în Țara Românească împotriva otomanilor l-a făcut pe Sigismund de Luxemburg să ceară la Congresul de la Luck, din ianuarie 1429, punerea în aplicare a Tratatului de la Lublau, Alexandru cel Bun să fie înlăturat de la domnie și Moldova împărțită. Pretenției lui Sigismund […] i s-a împotrivit Vladislav Iagello […].” (Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României)

B. „Sub pretextul că independenţa României nu era recunoscută şi că aliatul rus îi va reprezenta corect interesele, delegatul român nu a fost admis la discuţiile de la San Stefano din 1878 […]. Clauzele armistiţiului pentru România erau: […] îi era recunoscută independenţa; […] Rusia relua sudul Basarabiei […] şi îşi aroga dreptul de tranzit prin teritoriul României spre Bulgaria, unde trupele ar fi urmat să rămână încă doi ani. […]

Unanimitatea forţelor politice româneşti în a respinge atât cedarea sudului Basarabiei cât şi tranzitul armatei ruse a creat o acută tensiune în relaţiile dintre Bucureşti şi Petersburg. Ţarul Alexandru, care ameninţase cu ocuparea ţării şi dezarmarea armatei române, a primit răspunsul de curaj şi demnitate al domnitorului Carol I: «armata care s-a luptat la Plevna […] va putea fi zdrobită, dar nu va reuşi nimeni niciodată să o dezarmeze». […] Foştii aliaţi se îndreptau spre o confruntare, când schimbările din contextul internaţional au venit în sprijinul României. Marile avantaje pe care şi
le asigurase Rusia prin Tratatul de la San Stefano îngrijorau Anglia şi Austro-Ungaria. Pentru a evita noi conflicte a fost convocat Congresul de la Berlin, care a revizuit clauzele de la San Stefano.

România nu a fost admisă ca stat participant […].”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi lupta la care a participat armata română, precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa A. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un domnitor din spațiul românesc precizat în sursa A, respectiv în sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că puterile vecine
obligau statul român să participe la eventualele conflicte cu otomanii. 3 puncte
5. Scrieţi, din sursa B, două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia
dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două acţiuni diplomatice prin care spațiul românesc se implică în relațiile
internaționale din secolele al XVI-lea - al XVIII-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a politicii desfășurate de România în relațiile internaționale din a
doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a evenimentelor descrise în sursa B.
4 puncte

BACALAUREAT 2015 ISTORIE SUBIECTE și BAREME - Calendarul examenelor la BAC 2015

25 - 29 mai: Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen

8 - 10 iunie: Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A

10-12 iunie: Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B

15–19 iunie: Evaluarea competenţelor digitale – proba D

22-26 iunie: Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

29 iunie: Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă

30 iunie: Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă

1 iulie: Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă

3 iulie: 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă

7 iulie: Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00)

7 iulie: Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)

8-9 iulie: Rezolvarea contestaţiilor

10 iulie: Afişarea rezultatelor finale

BACALAUREAT 2015 ISTORIE SUBIECTE și BAREME

. Rezultatele examenelor de Bacalaureat vor fi afişate cu o zi mai târziu decât era programat. Ca atare, elevii de clasa a XII-a vor afla notele pe 7 iulie, zi în care vor fi depuse şi contestaţiile, şi nu pe 6 cum era stabilit iniţial.

Date de afişare a rezultatelor a fost decalată în condiţiile în care ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a emis un ordin prin care a dispus evaluarea lucrărilor în centrele de corectare din alte judeţe.

Cel mai probabil, acestea vor fi stabilite prin tragere la sorţi. În noul calendar al examenului maturităţii, soluţionarea contestaţiilor figurează în zilele de 8 şi 9 iulie, iar data afişări rezultatelor finale, rămâne aceeaşi, 10 iulie.

Înainte de anunţul oficial făcut de ministerul Educaţiei, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a anunţat că susţine această propunere.

BACALAUREAT 2015 ISTORIE SUBIECTE și BAREME

FSLI consideră că prin schimbarea modalităţii de corectare a lucrărilor nu va mai exista nicio suspiciune nici asupra rezultatelor finale ale examenului de bacalaureat, nici asupra profesorilor care corectează.

”O supraveghere care să nu permită elevilor să se inspire în timpul examenului şi această procedură propusă vor conduce la o evaluare obiectivă a celor care susţin examenul de bacalaureat. Această modalitate de corectare a lucrărilor va elimina posibilitatea ca anumiţi elevi să fie favorizaţi”, a precizat preşedintele FSLI, Simion Hancescu.

BACALAUREAT 2015 ISTORIE SUBIECTE și BAREME. În ceea ce priveşte desfăşurarea examenului de maturitate, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a transmis că o parte dintre camerele video de la BAC-ul din această vară vor înregistra şi audio.

„5% dintre camerele video de la BAC-ul de anul acesta va înregistra şi audio. Există recomandarea Ministerului de a implementa şi sisteme audio. Mi se pare relevantă pregătirea elevilor, nu supravegherea”, a spus acesta.

Metodologia de organizare a Bac-ului prevede că se interzice candidaţilor să intre în sala cu orice fel de lucrări: manuale, dicţionare, notiţe, însemnari etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi cu telefoane mobile şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare.

BACALAUREAT 2015. Nerespectarea dispozitiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea din examen a candidatului de către preşedintele comisiei de examen, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.

Bacalaureat 2015 subiecte matematică M2 - științele naturii