Avertismentele Comisiei Europene pentru România

În cadrul pachetului lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, cele referitoare la România includ: o scrisoare de punere în întârziere privind analizarea regulată a pieţelor de telecomunicaţii relevante, o scrisoare de punere în întârziere referitoare la adoptarea de hărţi acustice şi de planuri de acţiune pentru zgomotul ambiental, un aviz motivat referitor la transpunerea normelor privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi, un aviz motivat privind transpunerea normelor referitoare la pungile din plastic subţiri utilizate pentru transport şi un aviz motivat legat de măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină.

Analize ale pieţelor de telecomunicaţiilor 

Prima decizie a Comisiei Europene se referă la „Analizarea, la timp, a pieţelor de telecomunicaţii relevante”. Autorităţile naţionale de reglementare trebuie să efectueze, la fiecare trei ani, analize ale pieţelor de telecomunicaţii care fac obiectul reglementării UE, în temeiul cadrului juridic actual (Directiva 2002/21/CE), şi să notifice Comisiei Europene măsurile corespunzătoare.

Belgia, Ungaria, Irlanda, Polonia, România, Slovenia şi Spania nu au informat Comisia în legătură cu analizele lor în acest sens.

Hărţi acustice şi planuri pentru zgomotul ambiental

A doua decizie a Comisiei Europene se referă la adoptarea de hărţi acustice şi planuri de acţiune privind zgomotul ambiental. România, Cipru, Germania şi Slovenia trebuie să respecte dispoziţiile esenţiale ale Directivei privind zgomotul (Directiva 2002/49/CE). Acestea prevăd obligaţia statelor membre de a adopta hărţi acustice care să prezinte expunerea la zgomot în aglomeraţii urbane mai mari, precum şi de-a lungul căilor ferate principale, al drumurilor principale şi în preajma aeroporturilor mari.
Aceste hărţi servesc ulterior ca bază pentru definirea măsurilor din planurile de acţiune privind zgomotul ambiental provocat de traficul rutier, feroviar şi aeroportuar, deoarece acesta este a doua cauză de deces prematur, după poluarea atmosferică.

Instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

A treia decizie a Comisiei Europene vizează „Transpunerea normelor privind infrastructura pentru combustibili alternativi”. Potrivit solicitării transmise miercuri de Comisia Europeană, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franţa, Lituania, Malta, Polonia, România şi Suedia trebuie să transpună integral normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (Directiva 2014/94/UE). Principalul obiectiv al directivei este de a stabili un cadru comun pentru instalarea la scară largă a infrastructurii pentru combustibili alternativi în Europa. Acest lucru este esenţial pentru a reduce dependenţa de petrol a transporturilor, pentru a atenua impactul lor asupra mediului şi, prin urmare, pentru a consolida poziţia de lider a Europei în combaterea schimbărilor climatice. Directiva stabileşte cerinţe minime privind construirea de infrastructuri pentru combustibilii alternativi, inclusiv de puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice şi de puncte de realimentare cu gaze naturale şi hidrogen.

Pungile de plastic 

A patra decizie a Comisiei Europene are în vedere „Transpunerea normelor privind pungile din plastic subţiri”. Comisia a solicitat, miercuri, României şi Croaţiei, să finalizeze transpunerea legislaţiei UE în materie de deşeuri în legislaţia lor naţională, respectiv a Directivei (UE) 2015/720 privind pungile de plastic). În vederea soluţionării problemelor legate de risipirea resurselor şi abandonarea deşeurilor, statele membre trebuiau să adopte, până la 27 noiembrie 2016 măsuri pentru a reduce consumul de pungi din plastic subţiri pentru transport, conform dispoziţiilor Directivei pe această temă. Normele prevăd obligaţia statelor membre de a realiza acest lucru prin stabilirea unui preţ pentru pungile în cauză şi/sau prin introducerea unor obiective naţionale de reducere. Guvernele naţionale au la dispoziţie o serie de măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord. Printre acestea se numără instrumente economice, cum ar fi taxele sau redevenţele. O altă opţiune este introducerea unor obiective naţionale de reducere: astfel, statele membre trebuie să se asigure că nu se consumă mai mult de 90 de pungi pe cap de locuitor pe an, până la sfârşitul anului 2019. Până la sfârşitul anului 2025, acest număr trebuie redus până la maximum 40 de pungi de persoană.

Măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină

A cincea decizie a Comisiei Europene vizează „Măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină”.
România a primit, miercuri, un aviz motivat pentru neîndeplinirea obligaţiei de a comunica măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină în conformitate cu normele UE privind calitatea aerului (Directiva 2014/99/UE a Comisiei). Directiva reprezintă un instrument esenţial pentru protejarea sănătăţii umane şi a mediului prin limitarea emisiilor de compuşi organici volatili din benzină în atmosferă.