Aventurile Reginei Maria: Marea sa iubire și ce fel de bărbați i-au fost amanți - Fața ascunsă a celei mai iubite suverane a României
Regina Maria, cea mai frumoasă şi mai influentă în politica din România, a avut o viaţă sentimentală tumultuoasă, care a făcut furori în epocă.
Se spunea că regina Maria a României era una dintre cele mai frumoase şi mai senzuale femei din Europa.
Biografii săi spun că regina Maria a fost de o frumusețe rară. Brunetă cu ochii albaștri, argintii, scânteietori, cu luciri de oțel. Era alintată cu diminutivul Missy. A fost o femeie energică, prezența permanent pe front, printre răniți, împărțind mâncare, paturi și medicamente. Sfida exploziile din jur. Ambasadorul Franței la București, Charles de Saint–Aulaire, a făcut o afirmație antologică pentru acele vremuri “Există un singur bărbat la Palat și acela este regina”.
Viitoarea regină-bărbat s-a căsătorit la 16 ani cu viitorul rege Ferdinand
Amorurile Reginei Maria au fost dezvăluite de biografii și contemporanii săi. Printre iubirile pe care le-a avut sunt prințul Barbu Știrbei, un locotenent român, un colonel canadian sau americanul Waldorf Astor.
Regina Maria s-a logodit la 16 ani cu Ferdinand, principele moștenitor al României, care îi va deveni soț, la 29 decembrie 1892. Un an mai târziu, la 15 octombrie 1893, se năștea primul ei fiu, Carol Caraiman, viitorul rege al României. Au urmat Elisabeta, Maria, Nicolae, Ileana și Mircea. Apoi, la 15 octombrie 1922, Maria și Ferdinand au fost încoronați la Albă Iulia.
Regina-bărbat, așa cum au denumit-o contemporanii pentru temperamentul sau energic, s-a născut în localitatea Eastwele Park–Kent, din Anglia, la 29 octombrie 1875. Avea trei prenume, Maria Alexandra Victoria și făcea parte din Casă de Saxa – Coburg și Gotha. Că grad de rudenie, a fost fiica ducelui Alfred, cel de-al doilea fiu al reginei Victoria a Marii Britanii, verișoara cu țarul Rusiei, Nicolae al ÎI-lea și cu împăratul Germaniei, Wilhelm al II-lea.
La cinci ani de la încoronare, regele Ferdinand moare, lăsându-i tronul lui Carol al II-lea. Regina Maria a murit după nouă ani, la 18 iulie 1938, la Pelișor- Sinaia. Avea 63 de ani.
Între 18 octombrie și 24 noiembrie 1926 a făcut un lung turneu pe continentul Nord American. Traseul a inclus câteva mari orașe din Statele Unite și Canada, precum New York, Montreal, Ottawa, Winnipeg și câteva așezări ale indienilor din Dakota de Nord, regina fiind botezată Steaua Dimineții, de către Tribul Blackfoot.
Regina Maria a avut o personalitate covârșitoare și un rol deosebit de important în timpul și la sfârșitul războiului. În momentul când șeful delegației române, premierul Brătianu a început să nu mai fie băgat în seamă la lucrările Conferinței de Pace de la Paris, unde se reimpărțeea Europa, regele Ferdinand a rugat-o pe regină să intervină. pentru că sacrificiul Armatei Române risca să nu fie luat în calcule de marile puteri ale Antantei. Iar inteligența iesita din comun a reginei, dublată de frumusețea ei, i-a impresionat pe aliații occidentali. Regina le-a reamintit sacrificiul enorm al ostașilor români, chiar dacă, la un moment dat, teritoriul României s-a redus la dimensiunile a două, trei județe în jurul Iașului. Când totul părea pierdut, a intervenit miracolul: regina a reușit redobândirea unor teritorii românești. Iar după semnarea Tratatului de la Versailles, a rezultat România Mare, cu vechile provincii istorice Transilvania, Bucovina, Moldova, Basarabia, Muntenia și Dobrogea, scrie Historia.ro.
Aventurile Reginei Maria au făcut furori în epocă
Contemporanii i-au dezvăluit și amorurile. A fost bănuită că fiica sa Maria-Mignon, ar fi apărut după o relație cu locotenentul Zizi Cantacuzino, aghiotantul sau, care a însoțit-o pretutindeni. Apoi s-a îndrăgostit de Waldorf Astor, un aristocrat american.
După ce l-a născut pe Carol, primul său fiu, relațiile sale sentimentale se succedau rapid. Mai întâi, vărul ei primar, marele duce rus Boris, apoi chipeșul locotenent de la Curtea regală Gh. Zizi Cantacuzino (viitor erou de război, dar și președintele partidului „Totul pentru Țară”), presupus a fi tatăl Mărioarei, scrie Historia.ro.
A urmat o relație de patru ani cu Waldorf Astor, moştenitorul magnatului William Waldorf Astor, care printre multe alte cadouri i-ar fi dăruit – potrivit bârfei locale – și cel de-al patrulea copil, pe prințul Nicolae. De el a fost îndrăgostită fără speranţă. L-a întâlnit când avea deja trei copii. Tânărul Waldorf Astor a considerat-o pe Maria doar o prietenă extremă de apropiată, iar ea s-a luptat din răsputeri să rămână în viaţa lui chiar şi când el s-a însurat cu o americancă divorţată, mamă a unui băieţel. Waldorf Astor era prea cumpătat ca să-şi rişte poziţia socială şi aspiraţiile către o carieră politică. Iar biografii remarcă tonul nereţinut al Mariei când îl descria pe Waldorf în memoriile sale. Totuși Waldorf i-a schimbat viața, pentru că datorită lui a învățat limba română și s-a transformat în Regina Maria așa cum este cunoscută astăzi.
Cel mai traumatizant lucru, probabil, pentru Carol a fost relația mamei sale cu prințul Barbu Știrbey, un bărbat frumos, atrăgător, cu ochi magnetici și ținută de aristocrat britanic. Brunetul cu oci căprui a fost marea dragoste a Mariei și a durat din 1907, când s-au cunoscut, până la moartea reginei, în 1938.
Se spune că Barbu Știrbey ar fi fost tatăl ultimilor doi copii, Ileana și Mircea, care semănau izbitor cu prințul. Ceilalți aveau ochii albaștri că ai ei și ai lui Ferdinand. Din această cauza va avea zile cumplite, pedepsită gradual de fiul sau, Carol ÎI, care, în final îl va exila pe prințul Barbu Știrbei, pentru a întrerupe frumoasă poveste de dragoste care se înfiripase între cei doi.
În plus, era cumnatul lui Ionel Brătianu și prințului Carol i se părea – nu fără temei – că practic deciziile importante nu erau luate de tatăl său, ci de tripleta Regina Maria–Ionel Brătianu–prințul Știrbey. De aici și ura pe care a dezvoltat-o ulterior împotriva lui Știrbey și a lui Brătianu.
În timpul Primului Război Mondial, în viața reginei Maria și-a făcut loc colonelul canadian Joe Boyle. Un bărbat frumos, care o domina complet. Acest ofițer s-a născut la Toronto, la 6 noiembrie 1867 și a murit la Londra, la 14 aprilie 1923. În adolescență, a navigat pe diferite nave comerciale. S-a stabilit la New York, unde a lansat o companie de transport pentru cereale. S-a căsătorit de tânăr, dar a divorțat imediat. În anul 1897, a acceptat să fie sponsorul boxerului australian Frank Slavin, cu care a făcut un turneu pe continent. În momentul izbucnirii războiului, organizează o unitate de mitraliere, obțînând și gradul de colonel. La un moment dat ajungând în Rusia, pune la cale evadarea a 54 de prizonieri români, ținuți ostateci la Sevastopol.
După plecarea canadianului, Barbu Știrbey a rămas în continuare în sufletul reginei, până la bătrânețe. Scrisorile ei către vechiul prieten aveau un mesaj asemănător unui strigat de iubire, tristețe și speranță. Iar B. Știrbey încheia toate scrisorile sale înflăcărate cu cele cinci litere:i l y m m (I love you, my Marie).
Dar Regina Maria rămâne nu numai prin rolul pe care l-a avut în istoria României în timpul primului Război Mondial, la masa marilor Puteri, pentru reîntregirea țării, sau prin campaniile pentru soldații români, pentru care a fost supranumită și „Regina soldat”, ci și prin opera sa literară. Peste 25 de volume a scris între anii 1912 și 1933.
Regele Mihai spunea despre bunica sa: „Iubirea ei pentru țara noastră, încă de când eram copil.Îmi vorbea despre frumusețile țării și despre oamenii simplii din sate, pe care îi iubea așa de mult. Îi voi fi totdeauna recunoscător bunicii mele, că a fost lângă mine și m-a susținut în momente grele. Regina Maria a fost o Regină, respectată și iubită pentru tot ce a făcut pentru România”.