Aurescu, mesaj la 65 de ani de apartenență a României la ONU: "Țara noastră a fost un membru activ și implicat, cu un angajament ferm pe toate palierele"

Potrivit mesajului transmis de Aurescu, aderarea României la ONU, în urmă cu 65 de ani, a confirmat, în contextul acelei perioade istorice, vocația țării noastre de susținător activ al multilateralismului: "De-a lungul celor  65 de ani, România a fost un membru activ și implicat al Organizației, cu un angajament ferm pe toate palierele: menținerea păcii și securității internaționale, dezvoltarea durabilă, drepturile omului, statul de drept și democrația, în ultimii 30 de ani, precum și asistența umanitară. Atașamentul profund și consecvent al României pentru multilateralism și pentru dreptul internațional, protejarea valorilor universale ale drepturilor omului, promovarea reglementării diferendelor de orice fel prin mijloace pașnice au rămas și rămân în continuare constante fundamentale ale cadrului de acțiune externă al țării noastre – alături de cei trei piloni centrali ai politicii externe a României: creșterea rolului și profilului României în cadrul Uniunii Europene, al NATO, precum și întărirea și extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite".

Ministrul de Externe a subliniat astfel că, pe parcursul celor 65 de ani de apartenență la ONU, România a demonstrat pragmatic angajamentul său față de dezvoltarea sistemului multilateral, în conformitate cu valorile Cartei ONU, atât din punct de vedere normativ, conceptual, prin contribuțiile aduse de către diplomații români în dezbaterile și negocierile care au avut loc în cadrul Organizației, cât și prin contribuții concrete la misiunile de menținere a păcii, precum și prin sprijin concret pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

"România este un promotor activ al participării la misiuni de pace ale ONU, domeniu în care există o tradiție de aproape trei decenii. (...) Totodată, România este ferm angajată în menținerea ordinii internaționale bazate pe reguli, în consolidarea arhitecturii globale a controlului armamentelor, neproliferării și dezarmării, ținând totodată cont de contextul de securitate și, bineînțeles, de apartenența României la Alianța Nord-Atlantică.

România rămâne profund preocupată de multitudinea de conflicte nerezolvate, prelungite, uneori numite „înghețate”, în regiunea Mării Negre, care afectează stabilitatea, securitatea și cooperarea în zona apropiată României, cu impact asupra securității noastre naționale. Evoluții recente, ba chiar în derulare după cum putem constata, în vecinătatea noastră estică și zona extinsă a Mării Negre relevă, încă o dată, faptul că nu putem vorbi despre aceste conflicte ca despre niște „conflicte înghețate”, ci despre niște conflicte a căror rezolvare încă trenează și a căror „temperatură” este variabilă, ceea ce devine un instrument de influență pentru unii actori cu interese geopolitice înguste, de sumă nulă", mai arată Aurescu, menționând că tema conflictelor prelungite trebuie să redobândească o atenție sporită pe agenda organizațiilor multilaterale, acesta fiind și motivul pentru care a propus recent introducerea subiectului pe agenda viitorului Consiliu al Afacerilor Externe.

Ministrul a vorbit și despre pandemia de COVID-19, care - spune el - a avut un impact profund asupra tuturor domeniilor și ne-a arătat care sunt vulnerabilitățile la nivel național și internațional.

"În același timp, pandemia a arătat că, pentru soluționarea crizelor globale, este necesar un răspuns global. Ca să facem față crizei actuale, manifestată nu doar sub aspectul sănătății, dar și economic, social, democratic, este necesară o ordine globală funcțională și un sistem multilateral puternic, eficient și bazat pe norme. Răspunsul cuprinzător al ONU la această criză evidențiază interdependența pilonilor economic, umanitar, de securitate și al drepturilor omului", a mai spus Aurescu.