ATAC DUR la adresa guvernatorului BNR, Mugur Isărescu
În 2008 nu am avut un atac speculativ asupra leului, cum a susţinut BNR, ci încă o eroare de politică monetară, ale cărei costuri le resimţim şi acum, arată, într-un studiu publicat săptămâna trecută, fostul şef al Trezoreriei ING Bank, analistul Florin Cîţu.
Fost şef al Trezoreriei ING Bank, Cîţu a fost participant în piaţă în perioada fierbinte din octombrie 2008. Analiza sa deconstruieşte „mitul atacului speculativ" invocat de BNR şi face parte dintr-un proiect care arată costul pentru economie al greşelilor de politică economică.
Deciziile de politică monetară din perioada 2008-2012 au împins România mai repede şi mai adânc în recesiune, arată studiul lui Cîţu, citat de Capital.ro.
"A fost atac pe curs!", spunea, în octombrie 2008, Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, explicând cum a dejucat planurile speculatorilor.
Banca centrală a lăsat piaţa fără lichiditate şi a pus băncile care cumpărau pentru clienţi euro din bani împrumutaţi în situaţia de a nu-şi putea închide poziţiile (la sfârşitul zilei nu puteau achita împrumuturile făcute).
În acea perioadă, chiar înainte de alegerile parlamentare, leul era sub o presiune uriaşă de depreciere, cotaţiile urcând de la 3,7 la peste 3,9 lei/euro.
Într-o perioadă cu sensibilităţi politice, în care ieşeau fluxuri de capital din ţară atât din cauza incertitudinilor interne, cât sub influenţa falimentului Lehman Brothers, BNR a acţionat agresiv pentru a apăra cursul, vânzând masiv valută. Cursul a scăzut temporar, dar piaţa a rămas fără lei.
Ca urmare, dobânzile pe piaţa monetară au luat-o razna. Disperaţi să atragă lichidităţi, dealerii băncilor ajunseseră să coteze rate de peste 50%, existând chiar dobânzi interbancare de 100%, sau aproape de 1.000% în anumite cazuri.
De aici, riscurile deveneau uriaşe pentru clienţii cu credite în lei la dobânzi legate de indicatorul Robor, iar BNR a contracarat efectele intervenţiilor de până atunci cu o nouă intervenţie controversată: a interzis pur şi simplu includerea dobânzilor reale de piaţă în Robor, impunând un plafon administrativ maxim pentru acesta (nu mai mult de 25% peste rata Lombard).
Situaţia reală a dobânzilor nu a mai putut fi astfel cunoscută în perioada următoare, iar piaţa a resimţit multă vreme efectele măsurilor deciziilor de atunci. În plus, mai mulţi trezorieri de bănci şi-au pierdut posturile, la presiunea BNR.
Ca să justifice măsurile agresive, BNR a continuat să invoce existenţa unui atac pe leu, pe care trebuia să-l combată, realizând doi ani mai târziu un studiu (autor Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului) pentru a-şi demonstra susţinerile.
Concluziile şi relevanţa indicatorilor folosiţi în acest document sunt contestate de analistul Florin Cîţu, care a finalizat şi a publicat săptămâna trecută propriul studiu pe această temă. Mai multe aici.