MENIU

Aproximativ 15 milioane de lei cheltuiți de primării pe măști de protecție anti-Covid, în doar perioada martie-noiembrie 2020. Prețuri de achiziție SCANDALOASE: Cine a dat cel mai mult, dar și cel mai puțin

Măști de protecție anti-Covid

Primăriile din țară au plătit anul trecut nu mai puțin de 14,6 milioane de lei pe achiziționarea de măști de protecție împotriva noului coronavirus. Prețurile de achiziție variază între 0.14 lei și peste 100 de lei per bucată.

Un studiu privind cheltuielile Primăriilor reşedinţă de judeţ, realizat de InfoCons, relevă că primăria Slatina a cheltuit cel mai mult pentru achiziţia de măşti, în perioada martie-noiembrie 2020. Vorbim despre aproximativ 5,8 milioane de lei. Totodată, în topul celor mai mari sume alocate pentru achiziţia de măşti în cele opt luni ale anului trecut se mai află Primăria Braşov, cu 1,38 milioane de lei, şi Primăria Alba Iulia, cu 838.450 lei.
 
La polul opus, primăriile care au cheltuit cele mai mici sume pentru achiziţia măştilor sunt Primăria Ploieşti- 12.199 lei, Primăria Brăila - 14.844 şi Primăria Slobozia - 18.062 lei.
 
Primăria Capitalei a cheltuit 95.000 de lei pentru achiziţia de măşti.
 
În total, primăriile reşedinţă de judeţ au cheltuit 14,65 milioane de lei în opt luni pentru achiziţia a 6,29 milioane de măşti.
 
Astfel, 348.918,39 lei este suma medie cheltuită de fiecare primărie pentru achiziţia de măşti, iar 2,33 lei este preţul mediu de achiziţie pentru o mască, mai arată sursa citată.
 
Cel mai mic preţ de achiziţie a unei măşti chirurgicale a fost de 0,14 lei, sumă plătită de Primăria Baia Mare, iar cel mai mare de 101,96 lei, pentru o mască de protecţie (mască de gaze cu filtru), achitat de Primăria Oradea.
 
Studiul mai arată și că cel mai mare număr de măşti au fost cumpărate de Primăria Iaşi, respectiv 1,53 milioane de bucăţi, iar cele mai puţine au fost achiziţionate de Primăria Ploieşti - 2.950 bucăţi.
 
Principalele tipuri de măşti achiziţionate au fost cele chirurgicale de unică folosinţă, tip FFP1 şi tip FFP2, iar procedura de achiziţie preferată de către primari pare să fi fost cea a achiziţiei directe, lucru demonstrat de cifre, și asta deoarece vorbim de un procent de 97% din numărul total al achiziţiilor.